Metode interactive utile în nuanțarea și activizarea vocabularului elevilor

Autor: prof. pt. înv. primar Anca Ioana Șugar
Șc. Dr. Vasile Lucaciu Satu Mare

Activizarea elevilor în cadrul orelor de limba română contribuie la nuanțarea și activizarea vocabularului acestora. În acest an școlar, am aplicat la clasă metode active noi, prin care am urmărit dezvoltarea capacității de exprimare, dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral, scris și plastic.

Metoda ,,Cei patru mușchetari” am utilizat-o pentru înțelegerea textului ,,Puișorii,, de Emil Gîrleanu. Această metodă se aplică pe un text pe care elevii îl cunosc. Pentru desfășurarea activității am pregătit cele necesare orei, carioca şi planşele pentru fiecare echipă. Fiecare elev a extras dintr-un bol un bileţel pe care era notat unul din cuvintele: întrebător, clarificator, prezicător, povestitor,  în funcţie de care am constituit  echipele. Metoda celor 4 mușchetari presupune constituirea unor echipe din 4 elevi. După explicarea sarcinilor de lucru elevii au lucrat în echipă aproximativ 25 de minute. Iată ce are de făcut fiecare echipă: Continuarea

Dezvoltarea creativității la elevi prin îmbogățirea, precizarea și nuanțarea vocabularului

Autor: înv. Voicu Ion
Școala cu clasele I-VIII Vânători, jud. Iași

Cercetările de ordin psihologic au evidențiat că trăsături specifice creativității se găsesc la orice individ normal, dotat cu posibilități ce pot fi dezvoltate printr-o educație adecvată, iar pe de altă parte, ideea că dezvoltarea acestor însușiri este necesar să fie făcută de la vârste mici, când gândirea poate fi ușor modelată.

Prin creativitate înțelegem capacitatea individului de a se manifesta independent și activ în orice domeniu de viață, în forme proprii copilului, deci cu elemente originale, rod al modificării gândirii, imaginației, puterii de investigație, al manifestării nestingherite a inițiativei și fanteziei copilului, când acesta se depărtează cât de cât de schemele știute de el până atunci.

Lecțiile de limba română, din orice compartiment, oferă numeroase prilejuri de a răspunde acestor cerințe.

În acest sens, exercițiile de vocabular oferă cele mai bune ocazii de a-și dovedi inventivitatea prin crearea de noi cuvinte, prin combinarea de sunete sau silabe, prin găsirea unor noi sensuri anumitor cuvinte date.

Activitatea în care vocabularul este valorificat creator și adecvat și diferențiază elevii dotați de cei mai puțin dotați este compunerea. Copiii sunt deosebit de inventivi și pot fi solicitați să realizeze cât mai multe combinații pentru un cuvânt dat, găsindu-i sensurile posibile de obținut.

Spre exemplu, în Dicționarul explicativ al limbii române, pentru cuvântul piatră, găsim mai multe sensuri ale acestui cuvânt. Acestea nu se depărtează total de sensul de bază, astfel că-l putem considera un fel de nucleu (Figura nr.1).

Piatră

a)      Piatră (rocă solidă);
b)      Piatră (grindină); Continuarea

Metode şi căi de integrare a jocului didactic în orele de Limba română

Autor: prof.înv.primar. Ţanu – Pohrib Iuliana
Şcoala Gimnazială nr. 1, Matca, jud.Galaţi

Alături de alte metode activ-participative folosite în predarea limbii române, un interes deosebit prezintă jocul didactic, o activitate cognitivă specifică vârstei şcolare mici, cu largi valenţe educative.

Copiii, care „se joacă învăţând” îşi însuşesc mult mai repede şi temeinic cunoştinţele. Prin joc se creează un climat propice conlucrării fructuoase între elevi pentru realizarea sarcinilor jocului, fiecare participant caută să se afirme, să contribuie cu idei proprii.

Locul jocului didactic în cadrul orelor de limbă română, este de obicei în partea finală a lecţiei. În acest caz, prin joc se consolidează, se fixează şi se sistematizează cunoştinţele predate. Dar există situaţii când, pe parcursul lecţiei, elevii dau semne de oboseală  şi îşi pot reveni, printr-o activitate atractivă, cu caracter de joc. De asemenea, jocul didactic se poate utiliza şi în prima parte a lecţiei. Ca urmare, putem să apelăm la jocul didactic în momentele cele mai potrivite ale lecţiei, în măsura în care prin joc se pot rezolva sarcini didactice cu mai mare eficienţă. Jocurile se pot introduce în lecţii, de la caz la caz, chiar în mai multe etape.

Până la intrarea în şcoală copilul trebuie să stăpânească fonetismul limbii române, vorbirea lui devenind tot mai inteligibilă.

Perioada prealfabetarǎ are ca obiectiv principal dez­voltarea şi corectarea vorbirii copiilor pe baza însuşirii cu­noştinţelor şi deprinderilor cerute de toate celelalte obiecte de învăţământ. La dezvoltarea auzului fonematic pot contribui cu succes unele jocuri didactice : „Cine vine la noi ?”, „Ce se aude afară?” , „Completează cuvântul”, Unde se găseşte  silaba?”. Tot sub formă de joc se vor face şi exerciţii de repetare a anumitor sunete care se pot prelungi. În această perioadă elevii sunt pregătiţi în vederea învăţării cititu­lui şi scrierii prin exerciţii de analiză şi sinteză fonetică. Continuarea