Studiu de specialitate – fenomenul violenței manifestat în clasa de elevi

Autor: prof. Rădulescu Gabriela Vilma
Liceul Tehnologic „Sfântul Pantelimon”, București

Violenţa umană reprezintă o temă ce persistă în societatea contemporană. Manifestările diferitelor tipuri de violenţă, strategiile de prevenire şi combatere a fenomenelor violenţei şi criminalităţii constituie teme de reflecţie de care sunt preocupaţi atât politicienii cât şi liderii de opinie, jurnaliştii, cercetătorii diferitelor domenii ale ştiinţelor sociale, specialişti din domeniul educaţiei.
Interesul faţă de violenţa socială s-a globalizat, conştientizându-se astfel necesitatea de a pune violenţa pe agendele de lucru ale actorilor sociali, cu scopul de a găsi soluţii dar şi de a mobiliza societatea civilă pentru implicarea în prevenirea şi/sau combaterea acestui fenomen.
Violenţa şcolară reprezintă, prin urmare, una din manifestările violenţei cotidiene. Violenţa scolară este o realitate complexă, exprimând un fenomen cu o cauzalitate multiplă: personală, familială, şcolară, socială, culturală. O şcoală ce oferă un mediu sigur este o şcoală în care violenţa este redusă. Dar la nivelul şcolii, pentru a reuşi în acest demers de prevenire şi diminuare a violenţei, de schimbare a atitudinii faţă de violenţă este necesar ca profesorii, elevii, părinţii etc. să acţioneze împreună şi nu unii împotriva altora. Astfel, principalele forme de violenţă caracteristice mediului şcolar din România, în relaţia elev-elev, sunt: Continuarea

Studiu de specialitate – Violenţa in mediul şcolar

Autor: prof. ȋnv. primar Sandu Sorin-Laurențiu
Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Dobrovăț, Iași 

Tema studiuluiViolenţa la vârsta ciclului primar – Cercetare prin metode calitative

Locul desfăşurării studiului: Şcoala cu clasele I-VIII “Ştefan cel Mare” Dobrovăţ, judeţul Iaşi

Obiectivele studiului:

1. Identificarea cauzelor familiale care stau la baza dezvoltării atitudinilor violente ale elevului

2. Analiza atentă a climatului şcolar în care elevul S.M îşi desfăşoară activitatea.

Metode calitative utilizate :

a. Studiul de caz intrinsic   b. Observaţia

Persoana analizată :   Sănduleasa Mihail, elev în clasa a III-a

I. Realizarea studiului de caz Continuarea

Studiu de specialitate privind prevenirea/reducerea fenomenelor delicvente la nivelul unei clase de elevi

Autor: prof. înv. primar Bucur Mariana Elena
Şc. Gimnazială „Mihai Eminescu” Năsăud

Încă din anii 1930, Sigmund Freud vehicula ideea că umanitatea se îndreaptă spre violenţă, iar J. J. Rousseau vedea oamenii fericiţi de la natură, dar tulburaţi de societate. Cu certitudine, atât unul cât şi celălalt au avut dreptate. În ziua de azi, zâmbim din ce în ce mai rar, suntem din ce în ce mai nervoşi, grăbiţi, stresaţi. Când nu ne convine ceva, răbufnim si acuzăm. Ne transformăm încetul cu încetul în altcineva. Este vorba oare de furie? Dacă durează puţin , mai treacă-meargă.Cu toţii trecem prin aşa ceva, dar problema este că, în asemenea situaţii, sunt părinţi care îşi pălmuiesc copilul, îl alungă din preajma lor, îi vorbesc urât…Cel mare va găsi o formă sau alta de apărare, dar cel mic ce va face oare? Nu după multe stări de furie ale părinţilor, “micile fiinţe”, lipsite de apărare, vor începe să-şi distrugă jucăriile, să-i lovească pe alţi copii, să-i înjure pe bunici, să mâzgălească pereţii, să omoare necuvântătoare, sau alte fapte de violenţă.La micuţul şcolar, starea sa de violenţă nu va întârzia să apară chiar din primele zile de şcoală-deşi va fi supus la unele reguli ale colectivului. “Micuţul agresat” va începe să vorbească urât, să bată , să scuipe etc. … Continuarea

Studiu de specialitate – Violenţa psihologică

Autor: inst. Lăcătușu Alina
Gr. Șc. Alexandru Macedonski, Melinești, Dolj

Conflictul mocnea deja de ceva vreme în mintea lui M.V. Cu note slabe şi numeroase pedepse, mama lui nu mai ştia ce să-i facă să-l oblige să acorde atenţie şcolii şi să coopereze cu profesorii lui.

Tatăl, niciodată nu era acasă, iar din cauza facturilor ce trebuiau plătite, mama lucra în mai multe locuri. M.V. nu avea nevoie să cheltuie pentru nevoile sale; de aceea socotea că ar putea să abandoneze şcoala şi să-şi găsească un loc de muncă- ca să facă, în sfârşit, lucrurile pe care şi le dorea.

                Ce bine ar fi să scape de toate bătăile de cap:

– de certurile de la şcoală;
– de certurile cu mama;
– de orele plictisitoare;

                Avantajele erau clare. În curând avea să devină ,,un băiat pe picioarele lui”. 

                Cauze

– dificultăţile financiare ale părinţilor şi deci, nevoia de a munci peste program;

– frustarea afectivă (lipsa timpului afectat copilului/ familia stă puţin timp cu băiatul pentru că petrece mult timp la srviciu); Continuarea