Studiu de caz – Actul lecturii – ,,a fi sau a nu fi ?!”

Autor: prof. Antonescu Cătălina
Școala Gimnazială ”Mihail Kogălniceanu”, Dorohoi, jud. Botoșani

Scurta motivație a acțiunii
Dezvoltarea amețitoare a mass-media, mediul în care își formează ,,gașca” elevii noștri, slabul interes manifestat de părinți în ultima vreme față de dezvoltarea și formarea psiho-intelectuală a propriilor copii, situația materială precară a acestora, iată doar câțiva dintre factorii ce concură la scăderea interesului pentru actul lecturii în rândul copiilor.
Ce mai reprezintă lectura pentru elevii noștri? Ce impact are lipsa lecturii asupra activității psiho-intelectuale a acestora? Cum îi determinăm pe copiii noștri să citească? Cum îi putem atrage spre universul cărților? Cum încurajăm lectura la elevii noștri? Sunt doar câteva dintre întrebările la care am încercat să găsesc răspuns prin inițierea acestui studiu de caz. Tema acestuia ,,Actul lecturii – a fi sau a nu fi ?!’’ se dorește a reprezenta un semnal de alarmă pentru toți profesorii de limba și literatura română, care așteaptă sugestii de rezolvare. Continuarea

Studiu de specialitate privind importanţa studierii lecturii în învăţământul primar

Autor: prof. înv. primar Nicolae Florina-Ramona
Şcoala Gimnazială Dragodana, jud. Dâmboviţa

Pe lângă satisfacţiile pe care le aduce orice fapt de cultură, cartea aduce celui care o citeşte, prilejuri neaşteptate de trăiri spirituale, de reflecţie, de introspecţie, contribuind la modelarea personalităţii şi comportamentului cititorului.
1. De ce?
Cu toată concurenţa televizorului şi a calculatorului, cartea ar trebui să rămână una dintre constantele vieţii nostre, lectura rămânând una dintre cele mai educative şi mai răspândite activităţi intructiv-educative. Cu cât trezim mai repede în sufletul copilului dorinţa de a citi şi altceva dacât manualul, cu atât mai importante sunt efectele lecturii asupra limbajului, comunicării, comportamentului, socializării şi acumulării unei culturi generale complexe şi durabile. Cartea ar trebui să devină prietenul nedespărţit al copilului, căci ea îl va ajuta să parcurgă căile cunoaşterii. Continuarea

Studiu de specialitate – Lectura – un joc firesc

Autor: prof. Camelia Maria Vesa
Școala Gimnazială „Teodor Murășanu”, Turda

“Lectura este, pentru omul modern, un viciu sau o osândă. Citim ca să trecem examenele, să ne informăm sau citim din profesiune. Mă gândesc însă că lectura ar putea implica și funcții mai nobile, adică mai firești.” (Mircea Eliade)
Lectura este un exerciţiu complex care poate fi privit din perspective variate ca acumulare de informaţii, desfătare a cunoaşterii, îmbogăţire a experienţei sau ca act de comunicare în care cititorul este un element important în recrearea textului. Nu întâmplător, aceasta este asociată cu un “exerciţiu”. Lectura antrenează mintea şi sufletul. Citind, lectorul produce text în încercarea de configurare a sensului. În perioada şcolară, lectura este un exerciţiu necesar pentru că şi “terenul” este unul “fertil”. Muncim cu suflete şi minţi în formare, iar lectura modelează cel mai bine personalitatea şcolarului. Valoarea literaturii constă în formarea unor viziuni asupra lumii şi în dezvoltarea creativităţii, contribuind, nu în ultimul rând, la o maturizare efectivă a individului. Continuarea

Studiu de specialitate – Lectura, între înțelegere și interpretare

Autor: prof. Pop Mihaiela Cristina
Școala Gimnazială Baia Sprie, jud. Maramureș

Hermeneutica este ştiinţa (arta) interpretării (textelor, simbolurilor, practicilor, structurilor culturale, a realităţilor de orice fel. Ea vizează modalităţi de interpretare a anumitor tipuri de texte (de aici şi tipologizarea ei făcută de Erwin Hufnagel (Erwin, Hufnagel, Introducere în hermeneutică, Ed. Univers, Bucureşti, 1981, p. 7;): scrieri religioase- hermeneutica sacrului, texte literare şi texte juridice, aparţinând hermeneuticii sacrului.
Interpretarea, în sens larg, reprezintă acordarea unei semnificaţii în ceea ce priveşte un text, un eveniment, o atitudine sau o situaţie iar, conform ,,Dicţionarului de psihologie’’ (Roland, Doron; Francoise, Parot, Dicţionar de psihologie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999) atribuirea sensului se sprijină pe cunoştinţele subiectului, ca o premisă necesară pentru înţelegerea unei situaţii. Poate constitui obiect de interpretare, orice element din realitate cu caracter de semn, perceput ca având un înţeles anume. Continuarea

Studiu de specialitate – Lectura elevilor – între tradițional și modern

Autor: înv. Rășcanu Ionel
Școala gimnazială ,,Stroe Belloescu” Grivița, Vaslui

,,Căci nu e alta, mai frumoasă şi mai de folos
în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor” (Miron Costin)

Aflat eu însumi la confluenţa dintre tradiţional şi modern, după 38 de ani de vechime neîntreruptă la catedră, am simţit nevoia să aduc în atenţia cititorului, în special generaţiei tinere de cadre didactice, dacă mai era nevoie, criza prin care trece lectura elevilor noştri. În ciuda multor impedimente, dascălul nu poate să renunţe la a găsi modalităţi prin care lectura să redevină o preocupare constantă a elevilor săi. Ce soluţii şi strategii poate găsi şi adopta profesorul, la ce alternative posibile ne putem gândi? Voi prezenta cateva dintre ele în partea a II-a a materialului, preferând să încep cu un elogiu adus cărţii, destul de interesant pentru mine şi cred că şi pentru alţii. Continuarea

Studiu de specialitate – Dezvoltarea culturală a elevilor prin lectură

Autor: prof. înv. primar Nicolescu Mihaela
Şcoala cu clasele I-VIII Plosca, jud.Teleorman

Familia reprezintã  primul mediu de viaţã, social si cultural, al copilului şi, prin valorile pe care aceasta le transmite, pune bazele dezvoltării sale intelectuale, morale şi estetice.

Trezirea şi educarea interesului se realizează, prin acţionarea asupra raportului dintre obiect şi necesitate, asfel încât obiectul – în cazul nostru cartea – să răspundă unei necesităţi intelectuale şi afective a copilului. Această acţionare nu  impune existenţa unui anumit nivel de instruire din partea părinţilor, dar solicită tuturor conştiinţa clară asupra importanţei lecturii în dezvoltarea deplină a copilului şi preocuparea de a-i trezi interesul pentru această activitate.

Manualele şcolare conţin un număr important de cunoştinţe; cu toate acestea ele sunt tratate, şi nu opere literare. Opera literară dezvăluie şi ea aspecte ale realităţii. Ca şi ştiinţa şi ea contribuie la cunoaşterea adevărului. Dar metodele ei sunt altele. Ea pleacă de la cazuri singulare, de la personaje şi acţiuni individuale prezentându-le în ceea ce e tipic în caracterul lor. Prin arta evocarii lor, prin complexitatea stărilor sufleteşti trăite de personajele povestirii, prin amploarea acţiunii, prin puterea conflictului, prin bogatia de idei ce determină întreaga logică a întâmplării, scriitorul ne dezvăluie în mod veridic un colţ de realitate. El se adresează în primul rând emoţiei cititorului, îl câştigă prin frumuseţea imaginilor, prin căldura sentimentelor, prin justeţea ideilor ce animă, şi lupta eroilor povestirii. Continuarea