Studiu de caz – Rezistenţa românească – Deportaţii

Autor: prof. Nicolae Gabriel
Liceul Tehnologic “Costin Neniţescu”, Buzău

19 iunie 1951, comuna Partoş, regiunea Timişoara
Trenul în care stăm acum înghesuiţi ca vitele este doar unul din zecile de trenuri pline de oameni ca noi, care au fost „dislocaţi”. Linia ferată de la Partoş e acoperită, pe o porţiune mare, de garnituri de tren în aşteptare. În vagonul supraaglomerat, laolaltă cu oameni din satul nostru, respirăm cum putem, sufocaţi de frică şi de praf. Români, nemţi, şvabi, fără deosebire. Nu ştim ce ne aşteaptă. Ni s-a spus un singur cuvânt, pe care, auzindu-l, tata s-a încruntat de parcă toate speranţele lui s-ar fi năruit deodată: Bărăgan. Mamei i s-au umezit ochii, dar şi-a sters repede lacrimile, să nu o vedem noi. O ţin de mână pe Anuţa, surioara mea, care, la cei 6 ani ai săi, e nedespărţită de mine. Nimeni nu se plânge. Nimeni nu se împotriveşte. Continuarea

Studiu de specialitate – Strategii didactice moderne la ora de istorie

Autor: prof. Șchiopu Mioara-Ștefania
Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, Constanța

Un deziderat al societatăţii actuale îl reprezintă modernizarea demersului didactic prin utilizarea unor metode moderne care pot contribui la sporirea eficienţei lecţiei. Metodele didactice reprezintă strategii didactice folosite de profesor în activitatea instructiv-educativă prin intermediul cărora urmăreşte să transmită elevilor cunoştinţe şi informaţii cât mai accesibile cu putinţă. Ele contribuie la predarea şi învăţarea cunoştinţelor, la fixarea, consolidarea şi evaluarea acestora, determinând elevii să urmărească atent, cu interes sporit şi curiozitate lecţia, să-şi folosească imaginaţia şi creativitatea. Continuarea

Studiu de specialitate – Aplicarea teoriei inteligențelor multiple la ora de istorie

Autor: prof. Șchiopu Mioara-Ștefania
Liceul Tehnologic  „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, Constanța

Teoria inteligenţelor multiple scoate în evidenţă faptul că fiecare individ poate poseda mai multe tipuri de inteligenţă. Aceste tipuri de inteligenţă trebuiesc cunoscute de timpuriu şi valorificate. Conform teoriei lui Howard Gardner există opt tipuri de inteligenţă: lingvistică, logico-matematică, spaţial-vizuală, muzicală, corporal-kinestezică, naturalistă, interpersonală şi intrapersonală. (…)

În continuare voi prezenta o serie de sarcini didactice care stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple la ora de istorie în cadrul lecţiilor Unirea şi Reformele lui A. I. Cuza (clasa a VIII-a) şi Primul Război Mondial (clasa a VII-a). Sarcinile de lucru vor fi atribuite elevilor împărţiţi pe grupe în funcţie de tipul de inteligenţă. Continuarea

Studiu de specialitate – Păreri controversate privind bătălia de la Rovine

Autor:  prof. Mihaela Voloc
Liceul „ Alexandru cel Bun” Botoşani

            La jumătatea secolului al XIV lea, Ţările Române se aflau în plin proces de constituire statală şi de afirmare a neatârnării. Asigurându-şi spre sfârşitul secolului al XIV lea şi ieşirea la mare, statele medievale româneşti au stârnit tendinţele expansioniste ale marilor puteri vecine: Ungaria, Polonia, şi Imperiul Otoman. Diplomaţia eficace şi lupta armată au asigurat trăinicie şi continuitate poporului român. Continuitatea de neam şi neatârnarea a fost asigurată de voievozii care au luptat pentru apărarea independenţei ţărilor lor.

Una din cele mai puternice personalităţi ale întregii noastre istorii, Mircea cel Bătrân (1386-1418), a fost primul voievod care s-a confruntat cu Imperiul Otoman. Pe plan intern a întărit instituţiile statului, a organizat Oastea cea mare, a fost ostil tendinţelor anarhice ale marii boierimi şi a luat sub ocrotirea sa ţărănimea. Pe plan extern s-a preocupat de apărarea independenţei ţării. Încheierea unui tratat cu Polonia, preluarea Dobrogei în 1388 şi participarea voievodului muntean la bătălia de la Kossovopolje sunt motive ce determină Imperiul Otoman să atace Ţara Românească. Obiectivele expediţiei otomane erau clare: întărirea hotarului dunărean, îndepărtarea influenţei maghiare şi supunerea Ţării Româneşti. Oştile conduse de Baiazid Ilderim, au pornit în 1394 expediţia de cucerire a Ţării Româneşti. Continuarea

Studiu de specialitate – Evoluţia istorică a satului Bold

Autor: prof. Mihaela Voloc
Liceul „ Alexandru cel Bun”, Botoşani

„Scriem ca să nu uităm şi să nu-i uităm.” (Mihai Maxim)

Pentru unii dintre noi satul Bold reprezintă, deşi nu mai este, „colţ de rai”, „grădina Edenului”, sau simplu dar dureros, „acasă”. Din inima judeţului Botoşani, drumul şerpuieşte uşor, uneori întortocheat, printre dealurile molcome spre malul Prutului. Satele moldave se ivesc şi dispar uşor unul după altul, până ce, după Manoleasa părăsim şoseaua principală şi spre stânga, pe un drum pietruit de vreo 1,5- 2 km, se iveşte Sadoveniul (sat ce purta odată numele boierului ce stăpânea aceste pământuri, Stroici). Prutul maiestos îşi face apariţia. Trec prin dreptul bisericuţei încărcate de istorie, nu fără emoţie, căci în curtea ei se odihnesc strămoşii şi pornind pe un drum pe cât de prăfuit pe atât de iubit, ajung chiar pe malul acestuia. Frumuseţea locului este copleşitoare. Fiind secetă apele s-au retras mult. Mă aşez pe o piatră  din temelia ce a fost o dată casa mea şi încerc să-mi amintesc ce a fost odată.

Istoria acestor locuri este foarte veche, vestigiile ei vin din negura vremurilor. La Ripiceni-Izvor s-au descoperit urme de locuire încă din  paleoliticul mijlociu. Aici s-au descoperit structuri de locuire constând din adăposturi simple sau colibe alături de vetre de foc şi numeroase resturi de mamut. Continuarea