Studiu de specialitate – Educația morală prin intermediul basmului

Autor: prof. înv. primar Pelcu Magdalena
Școala Gimnazială “Șerban Cioculescu” Găești, jud. Dâmbovița

Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare. Cadrele didactice se confruntă cu problema de a-i pregăti optim pe elevi pentru a reuşi, pentru a fi prosperi şi productivi într-un viitor pe care nu-l putem prevedea în detaliu.
Ipoteza cercetării
Pornind de la concluziile ce se desprind din cercetările întreprinse de Nicolae Roşianu şi George Călinescu asupra studiului basmului precum şi de la constatările făcute în orele de limba şi literatura română, am formulat următoarea ipoteză: introducerea metodelor moderne pentru studiul basmului duce la o mărire a eficienţei însuşirii valorilor estetice comparativ cu însuşirea acestora prin instruirea tradiţională;
Formularea ipotezei a determinat fixarea scopului urmărit prin prezenta cercetare, scop de natură aplicativă. Aceasta constă în stabilirea căilor de integrare a metodelor moderne în orele de literatură română astfel încât să crească gradul de solicitare al elevilor în operarea cu valori etico-estetice, participarea efectivă a acestora în fiecare moment al procesului de învăţare.
Eşantionul de studiu Continuarea

De la basmul popular la basmul cult. Studiu asupra transformărilor de conținut și de formă

Autor: prof. dr. Carmen Țugui
Colegiul Național ”Gh.Asachi” Piatra-Neamț

Pornind de la studiul teoreticianului V.I.Propp ,’’Transformarile basmelor fantastice’’, ce realizează o analiză detaliată a basmelor populare ruseşti şi a principalelor modificări produse în evoluţia acestei specii literare populare, se pot identifica, şi la nivelul literaturii române, acele elemente definitorii care fac diferenţa dintre basmul popular și cel cult.
Înainte de a evidenţia transformările de conţinut şi de formă, este necesar a sublinia faptul ca, în timp ce basmele populare (mai ales cele din colecţii mai vechi), au amprenta stilistică a culegatorului şi îi ilustrează personalitatea, lipsa de intervenţie din basmele mai noi se datorează modalităţii de culegere şi de transcriere a acestora cu ajutorul mijloacelor ştiinţifice. Dacă basmul cult ‘’topeşte’’ structurile populare ale speciei într-o operă originală, adaugând trăsăturilor specifice basmului unele originale, proprii unui scriitor, basmul popular exprimă viziunea colectivă asupra omului şi a societăţii, subsumându-se filosofiei populare şi prezentând avantajul circulaţiei orale/antologate în diverse variante individuale, zonale, naţionale. Continuarea