Proiectul – un alt mod de evaluare

Autor: prof. înv. primar Gigea Mirela
Liceul Teoretic „Adrian Păunescu”Bârca, Dolj

O reformă autentică a învăţământului este centrată pe autonomia, inteligenţa, sensibilitatea, voinţa şi creativitatea elevului. Elevul trebuie “ascultat” cu răbdare, lăsat să se exprime, să se dezvăluie, să-şi manifeste opinia, să acţioneze. El trebuie acceptat aşa cum este, ajutat să fie el însuşi, să-şi manifeste personalitatea şi propria valoare, să-şi găsească propriul drum, dezvoltându-şi înclinaţiile, preocupările şi interesele.
Schimbarea efectivă a activităţii în clasă trebuie să înceapă cu o nouă relaţie a educatorului cu elevii, cu repoziţionarea rolului şi statutului elevul în procesul educaţional, precum şi cu noi funcţii ale cadrului didactic. Noua relaţie dominant umanistă, democratică va consolida noi roluri ale educatorului : organizator, îndrumător, consilier, participant, mediator, moderator, manager al procesului educaţional, evaluator, facilitator al relaţiilor şi activităţilor de grup, consultant, etc. Timpul alocat activităţii “profesorului” trebuie redus substanţial în favoarea timpului repartizat activităţii independente, în perechi, în grup a elevilor în economia duratei unei lecţii. Continuarea

Studiu de specialitate – Evaluarea prin metode alternative – Proiectul

Autor: prof. înv. primar Barbu Maria
Școala Gimnazială Mogoșani, jud. Dâmbovița

Cunoaşterea adevărului istoric despre un eveniment, epocă istorică, societate per-mite formarea trăsăturilor afective şi dezvoltarea capacităţilor cognitive. Acestea la rândul lor determină curiozitatea de a învăţa, atracţia pentru trecutul istoric, stări emoţionale de simpatie, ataşament sau dimpotrivă, de respingere. Plecând de la aceste premize, se impune abordarea istoriei din perspectiva strategiilor didactice interactive de predare-învăţare-evaluare care oferă ocazii benefice de organizare pedagogică a unei învăţări temeinice, uşoare şi plăcute, în acelaşi timp, având un pronunţat caracter activ-participativ din partea elevilor, cu posibilitate de cooperare şi comunicare eficientă. Continuarea

Proiectul – metodă complementară de evaluare

Autor: prof. Ileana Ioana
Școala gimnazială ”I.L.Caragiale”, jud. Dâmbovița

În activitatea didactică pe care o desfășurăm, dorim să dezvoltăm elevilor capacități intelectuale cu caracter complex și interdisciplinar, precum: capacitatea de a citi și înțelege un  text (utilă atât la limba română, istorie, cât și la limbile străine, matematică, fizică, etc.), capacitatea de a rezolva probleme (întâlnită la matematică, fizică, chimie, economie, etc.). Metodele tradiționale de evaluare sunt importante pentru testarea unor cunoștințe și capacități de bază, însă în situații precum cele descrise mai sus nu mai au aceeași eficiență sporită. Astfel au apărut noi metode de evaluare, numite metode complementare de evaluare. Printre acestea amintim: referatul, proiectul, investigația, portofoliul, observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor, autoevaluarea. Se numesc complementare întrucât prin utilizarea lor la clasă completăm, formăm, dezvoltăm acele capacități pe care metodele tradiționale le au drept scop. Continuarea

Studiu de specialitate: Metode complementare de evaluare

Autor: înv. Burnichi Mihaela
Școala cu cls. I-VIII ,,Înv. N. Pâslaru” Cașin, jud. Bacău

Într-o lume dinamică, schimbarea, progresul se manifestă în plan ştiinţific, metodologic, instrumental, la nivelul tehnicilor şi tehnologiilor, dar şi la nivelul mentalităţilor, atitudinilor şi comportamentelor. Ca urmare, procesul învăţării moderne nu poate face abstracţie de aceste schimbări. Devine necesară promovarea învăţării în grup, a metodelor şi strategiilor care să asigure continuumul învăţării.

Metodele complementare realizează actul evaluării în strânsă legătură cu procesul educativ, prin întrepătrunderea cu etapele acestuia, urmărind în special capacitățile cognitive superioare, motivațiile și atitudinea elevului în demersul educațional.

Metodele alternative de evaluare se caracterizează prin următoarele:

–capacitatea de a transforma relația profesor- elev, inducând un climat de colaborare și parteneriat;
–posibilitatea transformării procesului de evaluare prin înlocuirea tendinței de a corecta și sancționa    prin aceea de a soluționa erorile semnalate ;
–posibilitatea de a deprinde elevul cu mecanismele de autocorectare și autoeducare necesare și în    procesul de integrare socială;
–utilizarea mai amplă a tehnicilor și mijloacelor didactice;
–caracterul formativ, realizat prin valorificarea atitudinii elevului în raport cu propria sa evaluare;
–capacitatea de a realiza o evaluare individualizată(observare sistematică);
–capacitatea de a educa spiritul de echipă prin activități de grup (investigații, proiecte);
–caracterul profund integrator realizat prin interdisciplinaritate, educare și instruire multilaterală;

 

Principalele metode alternative sau  complementare  de  evaluare al căror  potenţial formativ susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul elevului sunt: Continuarea

Tehnici de evaluare a randamentului şcolar la matematică (IV)

Autor: prof. înv. primar Antoaneta Onel
Școala cu cls. I-VIII, Sagna, Neamț 

– continuare din nr. 8 – 

Probele practice oferă posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a aplica cunoştinţele în practică, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi a deprinderilor formate, realizând desene, utilizând date şi instrumente de lucru în diverse situaţii cotidiene.

Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective / competenţe se poate realiza prin întocmirea unei Matrice de evaluare centrată pe capacităţi / competenţe. În mod similar, pentru disciplinele la care însuşirea / cunoaşterea unor elemente de conţinut este esenţială, se pot construi matrice de evaluare pe conţinuturi şi domenii de conţinut.

Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea capacităţilor  sau conţinuturilor prevăzute de programe.

In stabilirea instrumentelor  (componentelor) de evaluare  se ia în calcul specificul fiecărei discipline , nivelul de vârstă, nivelul de pregătire a clasei, specificul sintalităţii clasei şi  resursele materiale.

Ex. Matrice de evaluare la clasa I

Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 – 20 Continuarea