A fi profesor … dăruire, talent sau profesie?

Autor: prof. Ivănescu Vicenția Ana
Școala Gimnazială Speriețeni

Cum poți fi sigur de tânăr care-ți este vocația? Ce drum să alegi? Cum să nu ajungi să regreți ce-ai ales să faci în viață?
„Nu știu alții cum sunt”, dar în ce mă privește, profesia m-a ales pe mine și nu invers. Totul s-a desfășurat de la sine, firesc. Poate s-a potrivit sau așa mi-a fost dat. Sau ambele. Cert este că odată ce am pornit pe această cale, cu timpul, m-am întrebat dacă asta este ceea ce vreau, ceea ce îmi place, ceea ce pot să fac eu mai bine. Sunt doar mulțumită că pot să mărturisesc acum că nu-i ușor, dar e frumos.
Apoi, cu cât mă descopeream în noua și, inevitabil, perpetua mea existență, cea de dascăl, urma firesc să mă lămuresc câtă vocație am pentru acest lucru. Dacă am sau nu capacitatea să o fac bine, dacă sunt menită pentru așa ceva. De un lucru eram sigură. Chiar dacă uneori era greu, „povara” de a preda limba și literatura română o duceam cu bucurie. De ce? Am descoperit că-mi plăcea mediul. Apoi, că această disciplină este mai mult decât atât. E cumva o punte sau, mai bine zis, o legătură cu ceea ce înseamnă să aparții acestui loc. Continuarea