Portofoliul- metodă alternativă de învățare și evaluare

Autor: prof. înv. primar Cîrstea Georgeta
Școala Gimnazială Ișalnița

În elaborarea diferitelor instrumente de evaluare, profesorul sau învăţătorul îmbină şi aplică diferite metode, procedee şi reguli cu măiestria proprie. Ansamblul tradiţional al metodelor de evaluare este îmbogăţit astăzi cu noi tehnici pe care practica şcolară le pune în evidenţă.
Metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: “pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu intruirea/învăţarea, iar pe de altă parte privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă mai îndelungată”.
O metodă de evaluare flexibilă,complexă,integratoare, care asigură promovarea interdis-ciplinarităţii, este portofoliul. Ea oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de evaluare. Continuarea

Studiu de specialitatea – Portofoliul o strategie alternativă de evaluare

Autor: prof. Mariana CHIȚU
Liceul ”Alexandru cel Bun” Botoşani

În realizarea evaluării, profesorul îmbină și aplică diferite metode, procedee. Ansamblul tradiţional al metodelor de evaluare este îmbogăţit astăzi cu noi tehnici pe care practica şcolară le pune în evidenţă. Printre acestea se enumeră și portofoliul, care a fost perceput ca procedura care permite renovarea practicilor evaluării pentru a le pune în concordanţă cu noutăţile vizate de către un învăţământ orientat spre dezvoltarea competenţelor complexe, insesizabile prin testele obişnuite, standardizate. Portofoliul a fost considerat ca un suport bine adaptat învăţământului centrat pe implicarea/angajarea elevilor în învăţare şi propice pentru dezvoltarea evaluării formative, pe situarea acesteia într-un context semnificativ de comunicare, cercetare, rezolvare de probleme.

Pentru realizarea portofoliului ca procedură alternativă de evaluare, precum şi practica educaţională evidenţiază o serie de cerinţe/condiţii ce trebuie îndeplinite în acest demers: stabilirea obiectivelor, adecvarea conţinutului cu scopul/obiectivele prestabilite, stabilirea criteriilor de evaluare şi a standardelor de performanţă, implicarea elevilor, a părinţilor în organizarea propriu-zisă a portofoliilor, “crearea” de timp pentru evaluare, comunicarea rezultatelor. Continuarea

Studiu de specialitate: Metode complementare de evaluare

Autor: înv. Burnichi Mihaela
Școala cu cls. I-VIII ,,Înv. N. Pâslaru” Cașin, jud. Bacău

Într-o lume dinamică, schimbarea, progresul se manifestă în plan ştiinţific, metodologic, instrumental, la nivelul tehnicilor şi tehnologiilor, dar şi la nivelul mentalităţilor, atitudinilor şi comportamentelor. Ca urmare, procesul învăţării moderne nu poate face abstracţie de aceste schimbări. Devine necesară promovarea învăţării în grup, a metodelor şi strategiilor care să asigure continuumul învăţării.

Metodele complementare realizează actul evaluării în strânsă legătură cu procesul educativ, prin întrepătrunderea cu etapele acestuia, urmărind în special capacitățile cognitive superioare, motivațiile și atitudinea elevului în demersul educațional.

Metodele alternative de evaluare se caracterizează prin următoarele:

–capacitatea de a transforma relația profesor- elev, inducând un climat de colaborare și parteneriat;
–posibilitatea transformării procesului de evaluare prin înlocuirea tendinței de a corecta și sancționa    prin aceea de a soluționa erorile semnalate ;
–posibilitatea de a deprinde elevul cu mecanismele de autocorectare și autoeducare necesare și în    procesul de integrare socială;
–utilizarea mai amplă a tehnicilor și mijloacelor didactice;
–caracterul formativ, realizat prin valorificarea atitudinii elevului în raport cu propria sa evaluare;
–capacitatea de a realiza o evaluare individualizată(observare sistematică);
–capacitatea de a educa spiritul de echipă prin activități de grup (investigații, proiecte);
–caracterul profund integrator realizat prin interdisciplinaritate, educare și instruire multilaterală;

 

Principalele metode alternative sau  complementare  de  evaluare al căror  potenţial formativ susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul elevului sunt: Continuarea

Tehnici de evaluare a randamentului şcolar la matematică (IV)

Autor: prof. înv. primar Antoaneta Onel
Școala cu cls. I-VIII, Sagna, Neamț 

– continuare din nr. 8 – 

Probele practice oferă posibilitatea evaluării capacităţii elevilor de a aplica cunoştinţele în practică, precum şi a gradului de stăpânire a priceperilor şi a deprinderilor formate, realizând desene, utilizând date şi instrumente de lucru în diverse situaţii cotidiene.

Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective / competenţe se poate realiza prin întocmirea unei Matrice de evaluare centrată pe capacităţi / competenţe. În mod similar, pentru disciplinele la care însuşirea / cunoaşterea unor elemente de conţinut este esenţială, se pot construi matrice de evaluare pe conţinuturi şi domenii de conţinut.

Pornind de la matricele realizate se pot construi apoi instrumentele cele mai potrivite pentru evaluarea capacităţilor  sau conţinuturilor prevăzute de programe.

In stabilirea instrumentelor  (componentelor) de evaluare  se ia în calcul specificul fiecărei discipline , nivelul de vârstă, nivelul de pregătire a clasei, specificul sintalităţii clasei şi  resursele materiale.

Ex. Matrice de evaluare la clasa I

Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 – 20 Continuarea