Sărbătorile pascale la români

Autor: prof. înv. primar Mihaela Nistor
Şcoala Gimnazială Nr.1 Balcani, jud. Bacău 

Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte săptămâni.
Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă și mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, după spusele românilor de pretutindeni, e sărbătoarea Paștelor, Paștele sau Învierea Domnului, pentru că în această zi “Hristos a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Românii așteaptă sărbătoarea aceasta, după un post îndelungat, cu mare dor și bucurie.
Bărbații care până în Joia mare din Săptămâna Patimilor lucrează de regulă la câmp, din ziua aceasta rămân acasă ca să se îngrijească de ea, repară gardurile, ară grădina, înjunghie mieii de Paște și adună cele trebuincioase sărbătorii. Femeile, tot din Joia mare sau cu câteva zile înainte încep a deretica prin case, a vărui, a spăla, a roși ouăle, a coace pasca si alte copturi. Fetele cele mari precum și multe neveste tinere încep a coase câte o cămașă nouă precum si alte haine, ca fiecare să aibă pentru ziua de Paște, măcar o cămașă nouă. Continuarea