Metode moderne folosite în predarea limbii engleze

Autor: prof. Vădăsan Adriana
Colegiul Economic Arad

În practica predării limbii engleze există o multitudine de metode care au fost şi sunt folosite, unele mai eficiente, altele mai puţin eficiente. Metodele moderne sunt mai numeroase, lucru explicabil prin varietatea profesorilor ce predau limba engleză şi teritoriilor unde aceasta se predă, ceea ce face ca didactica limbii engleze să beneficieze de experienţe vaste în aceste sens şi discuţii valoroase. Printre acestea se pot numara Metoda directă (The Direct Method), Calea tăcerii (The Silent Way), Suggestopedia, Învăţarea limbii în comunitate (Community Language Learning), metoda comunicativă (Communicative Language Teaching).
Metoda directă (The Direct Method) Continuarea

Aplicarea metodelor moderne în grădiniță

Autor: ed. Chiojdoiu Mariana
G.P.N. Nr. 1 Cislău, jud. Buzău

În învăţământul preşcolar învăţarea se realizează prin mai multe activităţi: activităţi pe domenii experienţiale (care se pot desfaşura într-o maineră integrată, interdisciplinară sau pe discipline), jocuri şi activităţi didactice alese (pe care copiii şi le aleg singuri şi care se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual) şi activităţi de dezvoltare personala (care inclus rutinele, tranziţiile)
În cadrul activităţilor pe domenii experienţiale am încercat o nouă abordare a demersului didactic prin adaptarea si aplicarea unor metode active si interactive. Iată cateva exemple:
Explozia solara
Scopul acestei metode este de a obţine cat mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concept. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Metoda este uşor de aplicat, îndragită de copiii, fiind recunoscută de aceştia ca un joc al steluţelor. Copiii se prind repede in joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare sip e de altă parte, o sursă de noi descoperiri. Continuarea

Studiu de specialitate – Metodele moderne de învățare

Autor: prof. Cati Ciobanu
Liceul Tehnologic ,,N. Istrățoiu” Deleni-Constanța

Principalele metode de dezvoltare a gândirii critice sunt: metoda Ciorchinelui; metoda Mozaic; metoda Cubul; metoda Turul Galeriei; metoda 6/3/5; metoda Lotus; metoda Pălăriile gânditoare; metoda Frisco; metoda Schimbă perechea; metoda Explozia stelară; diagrama Venn; metoda Cauză-efect.
Metoda cubului favorizează lucrul în echipe. Această metodă modernă poate fi aplicată cu succes în cadrul orelor de literatură, atunci când este analizat un text literar. În cazul unui text liric, elevii sunt solicitaţi să citească expresiv textul poetic dat. După lecturarea textului, profesorul va comunica elevilor informaţii privind data apariţiei poeziei şi câteva idei despre tema textului, de ex. iubirea, natura. Se va trece la analiza textului, aplicându-se metoda cubului. Elevii vor fi împărtiţi în şase grupe.

Un elev din fiecare grupă va arunca un cub care va avea pe cele şase feţe câte un cuvânt: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează. Fiecare grupă va primi fise de lucru cu cerinţe corespunzătoare. Elevii vor avea un timp de lucru de 20 minute, vor lucra în echipă, iar profesorul îi va îndruma. La sfârşitul timpului acordat, un elev din fiecare echipă va citi răspunsurile cerinţelor date, iar profesorul va nota răspunsurile aducând completări acolo unde este cazul. Elevii vor nota răpunsurile pe caiete. La finalul notării răspunsurilor, pe tabla va apărea urmatoarea analiza a textului: descrierea cadrului: teluric, cosmic, structura compoziţionala a textului, semnificaţia titlului şi a unor motive, analiza elementelor de prozodie, motivarea că poezia aparţine unei anumite specii literare, încadrarea în genul liric.
Cerinţele pentru un text liric care abordează tema iubirii şi a naturii pot fi: GRUPA NR.1 Descrieți cadrul natural în care urmează sa se întâlnească perechea de îndrăgostiți, având în vedere cele două planuri: teluric și cosmic. Care sunt mijloacele artistice sugestive care contureaza cele două dimensiuni ale cadrului natural? GRUPA NR.2 Comparați primele patru strofe cu ultimele două. Observați vreo deosebire între ele? Pe ce cade accentul în primele patru strofe, dar în ultimele două? Care este atitudinea eului liric? GRUPA NR.3 Asociați titlul și principalele motive ale poeziei cu semnificațiile literare ale acestora. Care sunt cele două teme ale poeziei? Explicați figurile de stil pe care le considerați sugestive în conturarea temei poeziei. GRUPA NR. 4 Analizează: elementele de prozodie, limbajul artistic, muzicalitatea versurilor. Ce semnificaţie au modurile verbale folosite? GRUPA NR.5 Aplicaţi cunoștintele pe care le aveți despre pastel, încadrați poezia în această specie literară. GRUPA NR. 6 Argumentaţi că poezia dată aparține genului liric. (fragment)

 

Metode moderne în predarea limbilor străine

Autor: prof. Dragomir Diana-Oana
Liceul Tehnologic, Costești, Argeș

În didactica modernă se observă că elevului i se atribuie roluri noi, accentul punându-se pe strategiile şi metodele centrate pe elev. Acesta trebuie să-şi exprime puncte de vedere proprii, să realizeze schimburi de idei cu ceilalţi, să argumenteze, să-şi pună şi să pună întrebări cu scopul de a înţelege, să coopereze cu alţi elevi în vederea rezolvării problemelor şi a sarcinii de lucru. Printre metodele moderne de predare a unei limbi străine pot fi folosite brainstorming-ul, ciorchinele, cubul sau bulgărele de zăpadă. Continuarea

Studiu de specialitate privind folosirea metodelor interactive de grup

 Autor: prof. Bâlteanu Dana Veronica
Şcoala cu clasele I-VIII Scaeşti, Judeţul Dolj

(…) Metodele activ-participative cu tehnicile lor interactive de grup se clasifică după funcţia lor principală didactică în:

1).Metode moderne de predare-învăţare interactivă în grup: metoda Mozaicului, metoda Cascadei, metoda Piramidei, metoda Turnirului între echipe, metoda Schimbării perechii;

2).Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: tehnica Florii de lotus, Scheletul de peşte, Pânza de păianjen, Cartonaşe luminoase, Lanţurile cognitive, Diagrama cauzelor şi a efectului;

3).Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: Brainstorming, Explozia stelară, metoda Pălăriilor gânditoare, Caruselul, Phillips 6/6, tehnica Focus-grup, Patru colţuri, metoda Delphi, Interviul de grup, Studiul de caz, Controversa creativă, tehnica Acvariului;

4).Metode de cercetare în grup: proiectul de cercetare în grup, experimentul pe echipe, portofoliul de grup. Continuarea

Atractivitatea metodelor moderne în cadrul lecțiilor de istorie

Autor: prof. Horodincu Anișoara
Școala cu clasele I-VIII Draxini, jud. Botoșani

Centrarea demersului didactic pe elev este susținută de mai multe elemente prezente în programele școlare; așa sunt competențele și activitățile de învățare.

Profesorul de istorie  are misiunea de a găsi răspunsuri la problemele care apar chiar în cadrul orelor de istorie, el și elevii săi trebuie să desfășoare o varietate de activități: să interpreteze, să abordeze probleme sensibile și controversate ale istoriei, să utilizeze surse istorice de orice fel pentru a determina înțelegerea evenimentelor, faptelor istorice.

Istoria ca disciplină de învățământ contribuie la formarea gândirii logice, a spiritului critic prin formarea deprinderilor de a sintetiza, argumenta și interpreta în mod obiectiv fenomenele istorice. Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ și se realizeză prin folosirea cu precădere a unor strategii activ-participative.

Stabilirea strategiilor didactice este rezultatul deciziei fiecărui profesor, dar care trebuie să țină seama de câteva condiționări, cu rol de repere, așa sunt:

– condiționări de natură psihologică care vizează particularitățile psiho-sociale ale elevului (nivelul de dezvoltare intelectuală, caracteristici ale personalității, motivația) și nivelul de aspirație al cadrului didactic .

– condiționări de natură epistemologică (o bună pregătire a domeniului de specialitate).

– condiționări  de natură pedagogică( metodele, mijloacele folosite pentru formarea și consolidarea competențelor, cunoașterea modalităților prin care activitățile de învățare pot contribui la formarea abilităților). Continuarea

Metode tradiţionale şi moderne de evaluare la orele de limba şi literatura română

Autor: prof. Ghenoiu Elena Maria
Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov

Noţiunea de “metodă“ se defineşte ca fiind un mod de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective. De asemenea poate fi considerată ca un procedeu sau un ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop.

Cele mai cunoscute metode tradiţionale sunt: evaluarea orală, evaluarea prin probe scrise şi testele docimologice.

La materia limba şi literature română este absolut necesară evaluarea orală. Această metodă de evaluare se va finaliza cu una din competenţele verificate la examenul de bacalaureat care, din păcate, nu se regăseşte în nota finală în momentul de faţă. Deşi necesită o perioadă mare de timp, ea trebuie folosită deoarece stimulează capacităţile elevului  de exprimare. Această metodă se poate moderniza, devenind interactivă în momentul în care elevul este provocat să-şi expună punctul de vedere, de exemplu într-o dezbatere sau ca raportor al grupei pe care o reprezintă .

Evaluarea prin probe scrise oferă cadrului didactic un set de informaţii care se referă la ortografie, punctuaţie, tipul de scris, aşezare în pagină, sistematizarea cunoştinţelor dobândite şi exprimarea scrisă. Creativitatea elevului este stimulată mai ales în compuneri, argumentări sau cerinţe referitoare la opinia lui în legătură cu opera literară studiată. Acest  tip de cerinţă se regăseşte atât la testarea naţională cât şi la bacalaureat.

Metodele dezvoltate de pedagogia modernă au scopul de a ajuta elevul în procesul de învăţare. Ele pot servi atât lui cât şi profesorului devenind suportul şi în discuţiile cu familia. În categoria acesta sunt incluse metode care sunt destinate evaluării calitative, centrate pe procesul învăţării de către elev. Folosire metodelor alternative poate fi Continuarea

Metode didactice moderne utilizate în învăţământul şcolar actual

Autor: prof. înv. primar Onofrei Maria
Școala cu clasele I –VIII Drăgănești, jud. Neamț 

Dezideratele de modernizare şi perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţia sporirii caracterului activ-participativ al metodei de învăţare, pe aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ în valorificarea noilor tehnologii instrucţionale, care să-l implice pe copil direct în procesul de învăţare, stimulându-i creativitatea, interesul pentru nou, dezvoltarea gândirii, reuşind să aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului său potenţial. Metodele constituie instrumente de prim rang în mâna educatorului, este calea eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar eforturile cadrului didactic şi ale copiilor. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade, Cerghit, Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în:

  • metode tradiţionale/clasice: expunerea, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, observaţia;
  • metode moderne: algoritmizarea, problematizarea, brainstorming-ul, instruirea programată, studiul de caz, metode de simulare, proiectul/tema de cercetare.

Însă nu tot ce este „vechi” este neapărat şi demodat, după cum nu tot ceea ce este „nou” este şi modern. Dintre aceste moderne metode didactice fac parte cele ce duc la creşterea gradului de participare – implicare a copiilor, la dezvoltarea structurilor cognitiv motrice şi practico-aplicative a acestora. Definitoriu pentru folosirea metodelor activ-participative este caracterul lor stimulativ, din punct de vedere fizic şi psihic, precum şi posibilitatea alternării activităţilor individuale şi de grup, în scopul atingerii „optimum-ului” motivaţional şi acţional la nivelul copiilor care se văd angajaţi şi trebuie să îşi asume noi roluri şi responsabilităţi în propria formare.Rolul metodelor didactice moderne este acela de a crea un context situaţional, astfel încât cel care învaţă să fie angajat şi să participe în mod activ la realizarea obiectivelor predării, să asigure transformarea lui în subiect al propriei formări; aceste metode se caracterizează printr-o permanentă deschidere la înnoire, la inovaţie. Tendinţele principale ale înnoirii şi modernizării metodologiei de instruire ar fi: Continuarea