Metode interactive în clasa pregătitoare

Autor: prof. Bacsadi Barna
Școala Gimnazială Nr. 1 IP – Structura Zăuan

Concepţia modernă asupra educaţiei şcolare presupune folosirea din plin a învăţării dirijate şi spontane şi consideră învăţarea drept acţiunea principală a dezvoltării inteligenţei copilului şi o normare de bază a procesului de largă sociabilizare. Centrarea procesului educaţional asupra copilului se reflectă în abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale şi vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale. Continuarea

Metode interactive – aplicații practice

Autor: prof. înv. primar Budea Maria
Liceul cu Program Sportiv Baia Mare, jud. Maramureș

Prin metodele interactive de grup, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, de a combina şi de a învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice de cunoaştere. Metodele interactive de grup stimulează creativitatea, comunicarea, activitatea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic, independenţa în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative îndrăzneţe de rezolvare a sarcinilor de învăţare.
În cele ce urmează exemplific câteva metode interactive de grup care contribuie la dezvoltarea capacităţii de comunicare orală şi scrisă, dar şi la stimularea creativităţii elevilor.
Cvintetul
Text suport: Pentru tine, primăvară de Otilia Cazimir
primăvara
voioasă, înflorită
înverzind, cultivând, încălzind
Sosirea primăverii încântă privirea.
sărbătoarea naturii Continuarea

Utilizarea metodelor interactive de grup în activitățile de povestire

Autor: ed. Djogolea Maria
Grădinița cu PP ,,Micul Prinț” Baia Mare, jud. Maramureș

Prin metodele interactive de grup, copiii îşi exersează capacitatea de a selecta, de a combina şi de a învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice de cunoaştere. Metodele interactive de grup stimulează creativitatea, comunicarea, activitatea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic, independenţa în gândire şi acţiune, găsirea unor idei creative îndrăzneţe de rezolvare a sarcinilor de învăţare.
Prin intermediul metodelor interactive de grup, noi, dascălii încercăm să mobilizăm structurile cognitive şi operatorii ale copiilor transformându-i în coparticipanţi ai propriei formări. Continuarea

Utilizarea metodelor interactive în învățământul preșcolar

Autor: prof. înv. preșcolar Toma Alina Elena
Liceul Tehnologic ,,Al. Vlahuță”
Com. Podu Turcului, jud. Bacău

Cerința primordială a educației progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităților de învățare și de muncă independentă, cu activitățile de cooperare, de învățare în grup și de muncă interdepentă. Acest fapt îl putem realiza în grădinița de copii prin îmbinarea armonioasă a metodelor tradiționale cu cele moderne. Pentru a dezvolta întregul potenţial al copilului, am proiectat şi derulat un program de activităţi în cadrul mai multor discipline utilizând metodelor și tehnicilor interactive, având convingerea că prin utilizarea acestor metode voi obține rezultate bune și foarte bune în activitatea didactică cu preșcolarii Continuarea

Studiu comparativ – Metode clasice – metode interactive

Autor: prof. înv. primar Sorina Cadia
Școala Gimnazială Racovița – Timiș

Un învăţământ modern trebuie să modeleze tipul de personalitate necesar societăţii cunoaşterii, personalitate caracterizată prin noi dimensiuni: capacitate de comunicare şi cooperare, gândire critică, creativitate, abilităţi de relaţionare şi muncă în echipă, atitudini pozitive şi adaptabilitate, implicare şi responsabilitate. Aceste cerinţe pot fi soluţionate prin utilizarea în activităţile de învăţare a strategiilor activ-participative şi a metodelor interactive. Metodele interactive învaţă copiii, încă de la cele mai mici vârste, să rezolve problemele cu care se confruntă, să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele.
Eficientizarea procesului de învăţământ se poate realiza prin îmbinarea unor metode clasice, tradiţionale, cu metode moderne, interactive. În funcţie de conţinuturi, de obiectivele operaţionale ale fiecărei activităţi, cadrul didactic trebuie să aleagă metoda cea mai potrivită într-un anumit moment, să-şi construiască demersul didactic printr-o împletire de activităţi de învăţare, metode adecvate, forme diferite de organizare a colectivelor de elevi. Continuarea

Studiu de spcialitate – Integrarea metodelor interactive în procesul didactic

Autor: înv. Crețu Doina 
 Școala Gimnazială Nr. 1-sat Văleni, jud. Vaslui

Flexibilizarea ofertei de învăţare venite dinspre şcoală este o dimensiune importantă a curriculum-ului, deoarece oferă fiecărui tânăr şanse reale pentru identificarea şi valorificarea deplină a propriilor aptitudini ale unui  tânăr capabil să răspună cerinţelor unor realităţi în schimbare care pot fi rezumate în:

  • capacităţi de gândire critică şi divergentă;
  • motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare;
  • capacităţi de inserţie socială activă, atitudini şi valori personalizate;

În acest sens, şcoala şi curriculum-ul trebuie să ofere un cadru coerent şi flexibil, în care cooperarea, gândirea independentă, opinia liber exprimată şi argumentată, atitudinile sociale pozitive să constituie dimensiuni definitorii.

 Modelul interactiv  accentuează corelaţia şi interacţiunea reciprocă predare-învăţare-evaluare. Continuarea

Metode interactive utile în nuanțarea și activizarea vocabularului elevilor

Autor: prof. pt. înv. primar Anca Ioana Șugar
Șc. Dr. Vasile Lucaciu Satu Mare

Activizarea elevilor în cadrul orelor de limba română contribuie la nuanțarea și activizarea vocabularului acestora. În acest an școlar, am aplicat la clasă metode active noi, prin care am urmărit dezvoltarea capacității de exprimare, dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral, scris și plastic.

Metoda ,,Cei patru mușchetari” am utilizat-o pentru înțelegerea textului ,,Puișorii,, de Emil Gîrleanu. Această metodă se aplică pe un text pe care elevii îl cunosc. Pentru desfășurarea activității am pregătit cele necesare orei, carioca şi planşele pentru fiecare echipă. Fiecare elev a extras dintr-un bol un bileţel pe care era notat unul din cuvintele: întrebător, clarificator, prezicător, povestitor,  în funcţie de care am constituit  echipele. Metoda celor 4 mușchetari presupune constituirea unor echipe din 4 elevi. După explicarea sarcinilor de lucru elevii au lucrat în echipă aproximativ 25 de minute. Iată ce are de făcut fiecare echipă: Continuarea

Verificarea lecturii prin metode interactive

Autor: prof. Ghenoiu Elena Maria
Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov

Lectura este considerată una dintre cele mai dificile activităţi pe care elevii, mai ales cei din liceu, încearcă să o evite pe parcursul celor patru ani de şcoală.

În general, atunci când sunt evaluaţi, mulţi dintre ei încearcă să simuleze că au citit prin lectura rezumatelor sau referatelor găsite pe internet. Acest lucru duce la confuzii intre personaje, întâmplări din romane sau nuvele diferite. Concentrarea spre un text scris devine pentru elevii din ziua de azi o activitate din ce în ce mai dificilă. Consider că alegerea unor profesori de a-i trimite pe elevi către vizionarea filmului în locul lecturării cărţii, este una greşită.

Elevii trebuie motivaţi să citească prin obţinerea unei note. Evaluarea pe care o aplic este una activă. Pentru romanele pe care elevii le au  de citit am conceput bilete cu întrebări din conţinutul romanului. Acestea au un grad diferit de dificultate. De la întrebări de genul “Unde se petrece acţiunea romanului? “ care sunt notate cu nota 5, elevul poate să aleagă apoi întrebarea de nota 7 şi pe cea de nota 10. Aceasta din urmă presupune o citire atentă a romanului. Atunci când elevul se află în faţa clasei şi nu ştie răspunsul la întrebare, pot să intervină cu răspunsuri colegii lui din bănci. Recompensarea cu notă maximă este un bun motiv ca elevul să dorescă să citească  romanul sau nuvela propuse de profesor. Continuarea

Studiu privind strategii de învațare activă

                                                                         Autor: prof. înv. primar Onofrei Maria 
Școala cu clasele I –VIII Drăgănești, jud. Neamț

 “Împreună, indivizii generează şi discută idei, ajungând la o gândire care depăşeşte posibilităţile unui singur individ.” (C. Costa) 

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a  învăţării şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe. Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup.

Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul  de calităţi şi disponibilităţi din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorinţă de autoperfecţionare, gândire reflexivă şi modernă, creativitate, inteligenţa de a accepta noul şi o mare flexibilitate în concepţii. Uneori considerăm educaţia ca o activitate în care continuitatea e mai importantă decât schimbarea. Devine însă evident că trăim într-un mediu a cărui mişcare este nu numai rapidă ci şi imprevizibilă, chiar ambiguă. Nu mai ştim dacă ceea ce ni se întâmplă este “bine” sau “rău”. Cu cât mediul este mai instabil şi mai complex, cu atât creşte gradul de incertitudine.  Continuarea

Proiectul – metodă interactivă

Autor: prof. Popoiu Emilia
Școala Nr.5 ’’Elena Doamna” Tecuci

      Proiectul este o metoda didactica interactivă, cu rol instructiv-educativ, mai puţin utilizată în trecut în învătământul românesc. Prin metoda proiectului elevii”sunt constrânşi astfel să efectueze în mod activ unele instruiri pe care nu le-ar putea realiza în alte condiţii (să  răspundă, să prevadă, să planifice, să rezolve probleme etc.) Proiectul este atât o cauză şi un motor de instruire, cât şi o metodă pedagogică”. (Pelpel P. 1993, pag. 170)
Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde analiza (din toate punctele de vedere) a unei probleme şi a unui demers explicit de evoluţie şi soluţionare a ei. Prin această metodă, elevii se confruntă cu o problemă complexă, autentică, extrasă din realitatea actuală, pe care o analizează şi pentru care caută soluţii de rezolvare. Proiectul constituie o provocare adecvată posibilităţilor elevilor şi implică o activitate efectivă de cercetare, desfăşurată într-un interval de timp.

După demersul realizat  sunt mai multe tipuri de proiecte:
a) proiect de tip constructiv prin care elevii elaborează afişe, colaje de fotografii,  colecţii, desene, lucrări din diferite materiale, imagini etc.
De exemplu Continuarea