Studiu de specialitate – Condiția creatorului în “Luceafărul” și “Noapte de decemvrie”

Autor: prof. Apetrei Oana Adina
Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, Buhuși, jud. Bacău

Din perspectiva condiției dramatice a omului de geniu, ”Noapte de decemvrie” se înrudește îndeaproape cu “Luceafărul” lui Eminescu.
Chiar dacă Eminescu mărturisea: “Eu rămân ce-am fost,romantic”, prin complexitatea temelor și a ideilor, prin aspirația către perfecțiune și echilibru, se încadrează clasicismului. Al. Macedonski se vrea un simbolist, dar rămâne romantic, clasic și parnasian. Prin temă, ideologie și simbolistică, poetul e romantic, prin cultul pietrelor prețioase, prin predilecția nuanței cromatice, Macedonski e simbolist. Astfel, după ce exerciții sterile ale instrumentalist-simbolismului se consumaseră, poetul realiza în “Noapte de decemvrie” o strălucită sinteză între tradiția romantică și elementele novatoare ale simbolismului.
Cei doi poeți dovedesc orientarea romantică atunci când tratează tema destinului omului de geniu în opoziție cu lumea comună. “Luceafărul” este un poem filozofic, al cunoașterii și al iubirii, o lucrare deopotrivă lirică și dramatică. “Noapte de decemvrie” e o “ars poetica”, un poem despre artistul superior,căutător al idealului desăvârșit în creație. Continuarea

Reclame

Studiu de specialitate – Luceafărul și influențele populare

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Cercetarea manuscriselor lui Eminescu a dat pe față imensa muncă a poetului în domeniul literaturii populare. Cunoscător al tuturor provinciilor, Eminescu, în aceste manuscrise, înfrățește poezii din Banat și Transilvania cu poezii din Moldova de Nord și Bucovina, după cum înfrățește particularități de grai din toate regiunile românești. Și această activitate explică de ce Eminescu a putut, prin gândurile și arta lui, să devină cel mai desăvârșit reprezentant al sufletului românesc.
Sensul larg pe care îl are cuvântul folclor la Eminescu, lămurește multiple activități de culegător-producător și de creator pe baze populare.

Nu e numai un culegător pasionat de poezie populară, nu rămâne la simpla reproducere a materialului, ci își găsește în el izvor pentru imaginația lui creatoare. Continuarea

Studiu de specialitate – Structuri și semnificații în replica finală din poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu

Autor: prof. Irina-Elena Filimon
Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu”, Tecuci

“- Ce-ţi pasă ţie chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.”
Acest final, mult comentat, ilustrează poziţia geniului care contemplă impasibil, dar cu superioritate, aventura umană (“chip de lut” este o sintagmă care trimite la originea biblică a omului). Versurile conţin sensul alegoric mărturisit de poet: “…dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-ar moarte, dar n-are nici noroc.” Continuarea

Eminescu și Ion Barbu – paralelă literară

Autor: prof. Crina Salnicean
Colegiul Tehnic”Aurel Vlaicu”, Baia Mare

Am ales spre analiza comparativa doua texte literare studiate, precum: ”Luceafarul” de M.Eminescu si “Riga Crypto si lapona Enigel” de Ion Barbu.

Cele doua creatii poetice prezinta atat asemanari , cat si deosebiri. De  remarcat sunt elementele comune celor doua texte literare, si anume: incadrarea in genul epic prin naratiunea cu caracter alegoric, prin prezenta personajelor-masti, prin relatare la persoana a treia, prin imbinarea descrierii cu dialogul. Un alt element comun este tema: incompatibilitatea dintre doua lumi, aspiratia spre un ideal absolut, nefericirea geniului, iubirea imposibila. De asemenea, actantii fac parte din regnuri diferite, din lumi diametral opuse: luceafarul – planul universal-cosmic, fata de imparat – planul uman-terestru; riga Crypto –regnul vegetal, iar lapona- regnul animal. Creatia barbiana a fost considerata de critica literara, si pe buna dreptate, “un Luceafar intors”, deoarece idila dintre regele-ciuperca si lapona se realizeaza in visul fetei, acesteia ii sunt adresate trei chemari-descantec, incantatii magice, tentatiile lumii terestre urmate de refuzurile fetei, iar in finalul poemelor personajul inferior isi gaseste perechea, in timp ce personajului cu aspiratii superioare ii este dat sa traiasca singur si nefericit, in cautarea iubirii sau a cunoasterii absolute. Continuarea