Etichetă: lectura

Studiu de caz – Actul lecturii – ,,a fi sau a nu fi ?!”

Autor: prof. Antonescu Cătălina
Școala Gimnazială ”Mihail Kogălniceanu”, Dorohoi, jud. Botoșani

Scurta motivație a acțiunii
Dezvoltarea amețitoare a mass-media, mediul în care își formează ,,gașca” elevii noștri, slabul interes manifestat de părinți în ultima vreme față de dezvoltarea și formarea psiho-intelectuală a propriilor copii, situația materială precară a acestora, iată doar câțiva dintre factorii ce concură la scăderea interesului pentru actul lecturii în rândul copiilor.
Ce mai reprezintă lectura pentru elevii noștri? Ce impact are lipsa lecturii asupra activității psiho-intelectuale a acestora? Cum îi determinăm pe copiii noștri să citească? Cum îi putem atrage spre universul cărților? Cum încurajăm lectura la elevii noștri? Sunt doar câteva dintre întrebările la care am încercat să găsesc răspuns prin inițierea acestui studiu de caz. Tema acestuia ,,Actul lecturii – a fi sau a nu fi ?!’’ se dorește a reprezenta un semnal de alarmă pentru toți profesorii de limba și literatura română, care așteaptă sugestii de rezolvare. Continuarea →

Lectura – materie școlară sau instrument de învățare?

Autor: prof. înv. primar Lavinia-Andreea Ilina
Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, Alexandria

Lectura este o necesitate? O necesitate a individului sau a societății în general? Citim pentru noi înșine sau pentru ceea ce devenim și însemnăm pentru societate? Contează ce citim sau cât de mult citim? Oare lectura influențeză atât de mult personalitatea umană și modul de manifestare în societate? Ce dă valoare unei cărți, numărul de cititori sau calitatea lor?….
Multe întrebări la care pană în acest moment am găsit prea puține răspunsuri persuasive, motivante și al căror rezultat să producă o schimbare așteptată.
De zeci de ani, cadrele didactice, în special, și societatea, în general, fac eforturi să ne convingă să CITIM și totuși este evident că plăcerea lecturii, dar mai ales conștientizarea necesității ei în dezvoltarea noastră psiho-comportamentală, nu își prea fac simțită prezența în mentalul colectiv al generațiilor contemporane și nu numai. Continuarea →

Studiu de specialitate privind importanţa studierii lecturii în învăţământul primar

Autor: prof. înv. primar Nicolae Florina-Ramona
Şcoala Gimnazială Dragodana, jud. Dâmboviţa

Pe lângă satisfacţiile pe care le aduce orice fapt de cultură, cartea aduce celui care o citeşte, prilejuri neaşteptate de trăiri spirituale, de reflecţie, de introspecţie, contribuind la modelarea personalităţii şi comportamentului cititorului.
1. De ce?
Cu toată concurenţa televizorului şi a calculatorului, cartea ar trebui să rămână una dintre constantele vieţii nostre, lectura rămânând una dintre cele mai educative şi mai răspândite activităţi intructiv-educative. Cu cât trezim mai repede în sufletul copilului dorinţa de a citi şi altceva dacât manualul, cu atât mai importante sunt efectele lecturii asupra limbajului, comunicării, comportamentului, socializării şi acumulării unei culturi generale complexe şi durabile. Cartea ar trebui să devină prietenul nedespărţit al copilului, căci ea îl va ajuta să parcurgă căile cunoaşterii. Continuarea →

Lectura – o călătorie în lumea cărților

Autor: prof. Achim Paula
Școala Gimnazială Plosca, Teleorman

Cărţile sunt o comoară încă nedesluşită pe care iluştrii noştri cărturari ne-au lăsat-o de secole şi care a dăinuit peste ani. Cărţile sunt suflete ascunse ce stau în bibliotecă şi aşteaptă sfioase, temătoare că poate astăzi, mâine … cineva le va asculta povestea.
Dar oare cum să-i atragem noi, dascălii, pe elevi în acest labirint al prietenilor muţi?
Cu siguranţă fiecare dintre noi încearcă să-şi convingă elevii că lectura unei cărţi de beletristică, ştiinţă sau tehnică, este un lucru minunat ce îl poate îmbogăţi sufleteşte, ştiinţific şi-l poate educa. Eu am încercat să conduc elevii spre lectură atât în cadrul orelor de literatură, cât şi prin activităţile susţinute la Cercul de lectură.
Scopul lecturii în perioada gimnazială este acela de a forma un tânăr cu o cultură literară şi comunicaţională de bază. Lectura are un rol decisiv în dezvoltarea cunoştinţelor, în cultivarea gustului pentru citit, în formarea competenţelor de comunicare orală şi scrisă. Continuarea →

Rolul familiei și al școlii privind lectura

Autor: prof. înv. primar Ghejan Mariana
Școala Gimnazială Rojiște, Dolj

„Cititul îl face pe om deplin, îl face prompt,iar scrisul exact”
Lectura oare își mai are rostul printre noianele de noutăți , care apar în permanență? Cu siguranță mulți consideră că nu, atâta timp cât din tot ce ne înconjoară, preluam mai multe aspecte negative.
Pentru cadrele didactice este important ca elevii să vorbească și să scrie românește, de aceea trebuie îndrumaţi spre lectură, pentru a avea o exprimare corectă, coerentă, cursivă.
Dar cum? Prin ce căi, când mijloacele audio-vizuale, computerele au invadat peste tot și iau din ce în ce amploare?
Nu se poate spune că nu au importanță, din contră, dar mulți cred că trebuie să evoluăm, să ne modernizăm, să fim in pas cu noul, neglijând faptul că atât lectura, cât și scrierea au un rol deosebit in viața elevului. Continuarea →

Studiu de specialitate – Perspective de lectură asupra operelor literare

Autor: prof. Alina Preduț
Școala Gimnazială ”Ioan Opriș”, Turda

Literatura este un tărâm prelungit de nemărginire în care orice cititor se simte în siguranță deoarece își regăsește o parte din trăiri și împărtășește din sentimentele personajului literar, gustând din plin emoția estetică. Scriitorul sugerează fiorul eternităţii de-a lungul lentei sale incursiuni literare care duce la dilatarea timpului, a clipei prezente. Rezonanţele melancolice ale trecutului şi ale amintirii, integrarea umană în vastitatea naturii, farmecul peisajului, liniştea de început de lume, unicitatea trăirii clipei care primeşte atributele veşniciei sunt elementele fundamentale care duc la iniţierea şi înţelegerea armoniei universale promovată de sufletul romantic sadovenian. Sadoveanu este un povestitor, iar povestea sa are rezonanţe de poem sau baladă. Drept rezultat al sentimentului de nemulţumire al oamenilor, apare retragerea din prezent în trecut şi rezistenţa în faţa civilizaţiei. Continuarea →

Lectura, primul pas spre cultură

Autor: prof. înv. primar Stancu Liliana
Școala Gimnazială Ișalnița, Dolj

Lectura, dintr-o perspectivă culturală şi socială, este un prilej de evoluţie umană, de cunoaştere a voinţei, a sinelui, de acces spre un tărâm în care ne transformăm simţirea nativă în gândire raţională, bazată pe realitatea vieţii, reflectată în dezvoltarea intuitivă, semnificaţia şi exprimarea credinţei pentru cultivarea valorilor ce reţin împlinirea umană, satisfacţia spirituală: familia, patria, binele opus răului, rânduiala bisericească, milostenia, nepărtinirea etc. Cultivarea interesului pentru lectură, a descoperirii vocaţiei pentru aceasta, distingerii nuanţelor estetice în universalitatea literaturii, deschid premisele spre autonomia gândirii, perspectivele meditative, predilecţia către critica, în legătură cu varietatea conţinutului lecturii şi cu specificitatea ei. Continuarea →

Studiu de specialitate – Lectura, între înțelegere și interpretare

Autor: prof. Pop Mihaiela Cristina
Școala Gimnazială Baia Sprie, jud. Maramureș

Hermeneutica este ştiinţa (arta) interpretării (textelor, simbolurilor, practicilor, structurilor culturale, a realităţilor de orice fel. Ea vizează modalităţi de interpretare a anumitor tipuri de texte (de aici şi tipologizarea ei făcută de Erwin Hufnagel (Erwin, Hufnagel, Introducere în hermeneutică, Ed. Univers, Bucureşti, 1981, p. 7;): scrieri religioase- hermeneutica sacrului, texte literare şi texte juridice, aparţinând hermeneuticii sacrului.
Interpretarea, în sens larg, reprezintă acordarea unei semnificaţii în ceea ce priveşte un text, un eveniment, o atitudine sau o situaţie iar, conform ,,Dicţionarului de psihologie’’ (Roland, Doron; Francoise, Parot, Dicţionar de psihologie, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1999) atribuirea sensului se sprijină pe cunoştinţele subiectului, ca o premisă necesară pentru înţelegerea unei situaţii. Poate constitui obiect de interpretare, orice element din realitate cu caracter de semn, perceput ca având un înţeles anume. Continuarea →

Arta de a citi

Autor: prof. Irina-Elena Filimon
Liceul Tehnologic „Ovid Caledoniu”, Tecuci

Actul lecturii începe prin a fi o acomodare la alteritatea textului, a cărui fiinţă interioară ni se dezvăluie printr-un proces treptat de apropiere şi se încheie printr-o asimilare benefică de substanţă. “Trebuie să fac opera să retrăiască pentru a o putea iubi, trebuie s-o fac să vorbească pentru a-i putea răspunde”, spunea J. Starobinski.
Cercetătorii propun un model al lecturii, ce conţine: percepţia cuvintelor, comprehensiunea (“abilitatea de a citi rândurile, de a citi printre rânduri şi de a citi dincolo de rânduri”), reacţia faţă de ideile autorului şi evaluarea lor, asimilarea (modul de a utiliza textul).
Percepţia operei nu constituie o simplă înregistrare, ci o activitate constructivă. Malraux spunea că “percepţia stilizează”, ceea ce înseamnă că în momentul în care cititorul ia contact cu opera se produce o învestire, o individualizare a mesajului transmis. Deci, lectorul devine co-autor al operei, fiind de la început nu un spectator pasiv, ci un agent care identifică şi structurează. Continuarea →

Studiu de specialitate – Lectura elevilor – între tradițional și modern

Autor: înv. Rășcanu Ionel
Școala gimnazială ,,Stroe Belloescu” Grivița, Vaslui

,,Căci nu e alta, mai frumoasă şi mai de folos
în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor” (Miron Costin)

Aflat eu însumi la confluenţa dintre tradiţional şi modern, după 38 de ani de vechime neîntreruptă la catedră, am simţit nevoia să aduc în atenţia cititorului, în special generaţiei tinere de cadre didactice, dacă mai era nevoie, criza prin care trece lectura elevilor noştri. În ciuda multor impedimente, dascălul nu poate să renunţe la a găsi modalităţi prin care lectura să redevină o preocupare constantă a elevilor săi. Ce soluţii şi strategii poate găsi şi adopta profesorul, la ce alternative posibile ne putem gândi? Voi prezenta cateva dintre ele în partea a II-a a materialului, preferând să încep cu un elogiu adus cărţii, destul de interesant pentru mine şi cred că şi pentru alţii. Continuarea →

Cartea, prietena mea

Autor: înv. Panţeru Elena
Şc. Gimnazială Galeşu – Brăduleţ, jud. Argeş 

„Cărţile sunt cei mai tăcuţi şi constanţi prieteni;  sunt cei mai accesibili şi înţelepţi consilieri şi cei mai răbdători profesori”. (Charles W. Eliot)

Cartea este un mister după care se ascund mii şi mii de cunoştinţe ce le destăinui pe zi ce trece. Cartea ghidează tinerii cititori să găsească, să înţeleagă şi să aprecieze frumuseţea limbii române şi a creaţiilor literare, dobândind cunoştinţe generale pentru a înţelege şi descifra « misterele » vieţii făcând conexiuni între aspecte ale vieţii şi creaţii scrise.

Cea mai importantă parte mentală pentru copii este abilitatea de a-şi imagina. Cărţile îmbunătăţesc imaginaţia copilului, imaginaţie care se va transforma în creaţie mai încolo în viaţă.

Copilul trebuie sa perceapă cartea ca pe un domeniu care merită să fie cucerit, ca pe un prieten mereu alături de el, un prieten care îi vorbeşte, îi dă sfaturi bune şi care nu-l trădează niciodată. Continuarea →

Gustul lecturii astăzi

Autor: prof. Cristina Olteanu
Liceul Tehnologic Virgil Madgearu Constanţa

„Privite, cărţile par nespus de sfioase. Ele nu vin niciodată spre tine. Ca într-o medievală iubire, tu trebuie, întotdeauna, să le cauţi şi să te duci către ele. Fiinţa lor este aşteptare pură. Le va deschide cineva pentru a le face, astfel, să înceapă să fie?” (Gabriel Liiceanu, „Dans cu o carte„, articol din „România literară”, nr. 17, 2000)

Iti amintesti de cartile copilariei, de basmele si povestile nemuritoare, pe care le citeai cu atat drag si pasiune? Iti amintesti cum asteptai cu nesat iarna, la gura sobei, sa iti citeasca bunicul povesti cu zmei, feti frumosi si arlechini? Parca aceste vremuri au apus, cel putin pentru noua generatie de copii…

       Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de citire la elevi constituie o sarcină de bază a cadrelor didactice. Deprinderea citirii corecte, curente, conştiente, expresive permite elevilor să parcurgă şi să asimileze volumul de cunoştinţe prevăzut de programa şcolară.

Lectura cãrtilor devine în zilele noastre o activitate la îndemâna tuturor, si dupã cum cerintele societãtii o impun, ea trebuie sa se constituie o activitate cotidianã fundamentalã, deoarece contribuie la îmbogatirea vietii fiecãruia dintre noi. Dar, pentru ca apropierea de carte sã devinã o deprindere zilnicã si, mai mult, ca plãcerea de a citi sã devinã o necesitate doritã si trãitã, ea trebuie cultivatã înainte chiar de învãtarea alfabetului, prin preocuparea permanentã a pãrintilor de a-i obisnui cu frumusetea inegalabilã a lecturilor de basme si povestiri. Continuarea →

Studiu privind importanţa activităţilor extraşcolare în dezvoltarea interesului pentru lectură

Autor: prof. Anca Rusneac
Şcoala Gimnazială Şugag, jud. Alba 

Pentru complexitatea minţii şi pentru desăvârşirea spiritualităţii sufleteşti umane, lectura reprezintă o sursă vie şi de necontestat. Lectura este domeniul libertăţii totale de expresie, originalitate, creativitate. Aici esenţa constă în  modelarea cuvintelor către un limbaj poetic, care devine un ecou al viziunii artistice a unui creator.

Cuvintele şi  în general limbajul, reprezintă mijlocul cel mai important de comunicare, de cunoaştere, de autocunoaştere. Nevoia tot mai crescută de cunoaştere şi redescoperire a unor lumi uitate, dar adânc înfipte în adâncul sufletului fiecăruia dintre noi trebuie să se înfiripe şi în sufletul elevului. Văzute drept călăuze ale sufletului, cuvintele pot fi asemuite cu lumina unui far care ne ghidează şi ne vor ghida mereu existenţa. Cuvântul este învățătură, cuvântul este informaţie, cuvântul este comunicare, cuvântul este aducere aminte. Prin intermediul creaţiei literare sau artistice, în care autorul îşi exprimă gândurile, ideile şi sentimentele,  se poate descoperi gustul pentru lectură, pentru frumos.

Invocând experienţa mea didactică la clasă, am constatat că insuficienţele din exprimarea orală sau scrisă a elevilor provin din lipsa lecturii. Identificarea cauzelor care duc la acest fapt sunt diverse şi nu reprezintă singura modalitate eficientă privind îndreptarea atenţiei elevului spre lectură. În studiul de faţă am pornit de la premisa că Continuarea →

Strategii procedurale utilizate cu scopul de a trezi interesul elevilor pentru lectură

Autor: înv. Crețu Doina 
 Școala Gimnazială Nr. 1-sat Văleni, jud. Vaslui

Cartea reprezintă cel mai complet depozit al inteligenţei omeneşti, înmagazinând în filele ei cunoştinţe, sensibilitate, fapte pe care le păstrează intacte un timp nedefinit.  

Învăţătorului îi revine rolul de a selecta, orienta şi îndruma lectura elevilor.  Aceasta contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular activ, bogat şi colorat, la dezvoltarea dragostei de patrie, la educarea sentimentelor estetice. În acest scop am cuprins în programa pentru opţionalul „Literatura pentru copii” texte ale marilor noştri scriitori: Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi şi, nu în ultimul rând, Ion Luca Caragiale.

Elevii trebuie să aibă un comportament civilizat în societate, atât la școală, în familie cât și în afara acestora, iar textul „Vizită” de Ion Luca Caragiale, le oferă valențe educative numeroase. Identificând aspectele negative din comportamentul personajului principal, Ionel, și reflectând asupra lor, ei își vor putea crea o listă cu  Așa nu se face… aplicabilă în viața lor. Metoda Explozia stelară va  dezvolta creativitatea prin tehnicile interogative și va arăta cadrului didactic dacă elevii au receptat corect valențele textului. Continuarea →

Stimularea interesului pentru lectură

Autor: prof. înv.primar Stancu Liliana
Şcoala Gimnazială Işalniţa, Dolj

                 În procesul de instruire şi educare a tinerei generaţii un rol deosebit îl are lectura. Lectura în clasă şi în afara clasei are ca scop să dezvolte gustul elevilor pentru citit, să-i apropie de creaţiile literare să le satisfacă interesul de a cunoaşte viaţa, oamenii şi faptele lor. Lectura contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular bogat şi colorat şi la educarea lor etică şi estetică .

Iată câteva modalităţi de stimulare a interesului pentru lectură începând din clasa I. Ştim că micii şcolari sunt vrăjiţi de carte, sunt purtaţi de aceasta în universul minunat al cunoaşterii. Învăţătorul este dator să îndrume paşii tinerelor mlădiţe pe acest nou drum, plin de neprevăzut.

În clasa I un rol important îl are conversaţia problematizată, care menţine vie relaţia dascăl – elev. După studierea textelor din abecedar, analizate şi comentate în mod amănunţit se recomandă lecturi potrivite vârstei, pe marginea cărora se poartă discuţii. Continuarea →

Metode interactive utile în nuanțarea și activizarea vocabularului elevilor

Autor: prof. pt. înv. primar Anca Ioana Șugar
Șc. Dr. Vasile Lucaciu Satu Mare

Activizarea elevilor în cadrul orelor de limba română contribuie la nuanțarea și activizarea vocabularului acestora. În acest an școlar, am aplicat la clasă metode active noi, prin care am urmărit dezvoltarea capacității de exprimare, dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral, scris și plastic.

Metoda ,,Cei patru mușchetari” am utilizat-o pentru înțelegerea textului ,,Puișorii,, de Emil Gîrleanu. Această metodă se aplică pe un text pe care elevii îl cunosc. Pentru desfășurarea activității am pregătit cele necesare orei, carioca şi planşele pentru fiecare echipă. Fiecare elev a extras dintr-un bol un bileţel pe care era notat unul din cuvintele: întrebător, clarificator, prezicător, povestitor,  în funcţie de care am constituit  echipele. Metoda celor 4 mușchetari presupune constituirea unor echipe din 4 elevi. După explicarea sarcinilor de lucru elevii au lucrat în echipă aproximativ 25 de minute. Iată ce are de făcut fiecare echipă: Continuarea →

Studiu de specialitate – Progresul elevilor la lectură folosind metoda „Turnirul între echipe”

Autor: prof.pt.înv.primar Boudi Melania
Şcoala cu clasele I- VIII ,, Dr. Vasile Lucaciu” Satu Mare

 

,,Metodele activ-participative sunt cele care caută să transforme contactul subiectului cu noul material într-o experienţă activă, trăită de el.”

Metoda turnirului între echipe (teams-games-tournement  TGT) reprezintă una dintre metodele activ-participative care poate fi aplicată cu succes mai ales la  recapitularea cunoştinţelor. Această metodă implică absolut toţi elevii clasei prin natura regulilor jocului. De asemenea dezvoltă spiritul de competiţie şi este o metodă de evaluare extrem de apreciată de către elevi. O dată ce elevii a participat la un „turnir” şi au învăţat regulile jocului, următorul „turnir” se va desfăşura de la sine, aproape fără intervenţia profesorului.

Clasa se împarte în echipe de câte 4 jucători, cât mai echitabil, echipe care nu se modifică pe parcursul anului şcolar. La fiecare „masă de joc” se va afla câte un reprezentant al fiecărei echipe, de acelaşi nivel (un criteriu ar putea fi media obţinută la obiectul respectiv). Fiecare echipă îsi alege un nume pe care îl va folosi tot timpul anului la toate turnirurile, indiferent de materia la care se aplică jocul. De asemenea sunt necesare, pentru fiecare masă de joc: fişă cu întrebări; fişă cu răspunsuri;cartonaşe numerotate, numărul lor fiind acelaşi cu numărul întrebărilor de pe fişă.

Profesorul mai pregăteşte: câte un tabel pentru centralizarea punctajelor pentru răspunsurile individuale, apoi pe aceeaşi fişă se calculează punctajul total al echipei care va fi completat de către liderul ales de câtre fiecare echipă;un tabel pentru centralizarea punctajelor pentru echipe şi stabilirea locului echipelor la final de turnir care va fi completat de către profesor. Continuarea →

Studiu de specialitate privind receptarea lecturii în şcoală

Autor: prof. Bâlteanu Dana Veronica
Şcoala cu clasele I-VIII Scaeşti, Judeţul Dolj

MOTTO ”nu-i altă mai frumoasă şi de mai folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor” (Miron Costin)

Importanţa literaturii române în şcoală reiese din specificitatea artistică a ei, schiţată sumar, mai înainte de toate, prin realizarea obiectivelor generale instructive, educativ-formative ale învăţământului care se poate realiza,pe calea sensibilizării elevilor.

Şcoala este cea care determină într-o foarte mare măsura devenirea  individului, profesia pe care o va urma precum si în mare parte bagajul de cunoştinte pe care individul îl duce cu el mai departe.

Responsabilitatea aprinderii în inima elevilor dorinţa de a citi revine profesorilor.Astfel, lectura trebuie integrată cu mult mai multă responsabilitate în activitatea didactică. Predarea literaturii române în şcoală cultivă gustul pentru literatură, formeaza la elevi posibilitatea de a stabili criterii ferme de selectare a marilor valori cu care să se opereze în procesul lecturii.

Adrian Marino stabileşte următoarele modalităţi de lectură: lectura-informaţie, lectura-distracţie, lectura-refugiu (formă de evaziune), lectura-plăcere, lectura-cultură, lectura-existenţă. Lor li se pot adăuga, cu eventuale suprapuneri, lectura de întreţinere, de îmbunătăţire a profesiei, lectura ca recreere, divertisment, cale spre cunoaşterea culturală sau ştiinţifică, lectura-curiozitate etc. Ca alte forme se pot aminti, de asemenea, lectura-drog şi lectura-tranchilizant, privite ca valori terapeutice. Continuarea →

Filmul sau cartea?

Autor: prof. Ghenoiu Elena Maria
Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov

În decursul întâlnirilor mele cu alţi colegi, profesori de limba şi literatura română de liceu, am întâlnit situaţia în care profesorul propune elevilor filmul în locul cărţii…măcar să cunoască personajele si subiectul.

Consider o mare pierdere şi, în acelaşi timp , o cedare din partea colegilor mei în ceea ce priveşte obligativitatea lecturii. La rândul meu, am fost întrebată de elevi dacă nu ajunge să vadă filmul… şi eu le-am explicat faptul că orice ecranizare înseamnă o privire subiectivă asupra cărţii, făcută mai întâi de scenarist şi apoi de regizor.

În acest sens, am făcut un experiment cu elevii claselor a noua , cărora le-am dat să citească romanul “Mara” de Ioan Slavici. Am solicitat Bibliotecii Judeţene Braşov filmul şi l-am vizionat în locul amenajat de către bibliotecă în acest sens. Filmul are un alt titlu- Dincolo de pod şi este regizat de Mircea Veroiu. Deşi reuşeşte să realizeze atmosfera târgului ardelenesc şi are o distribuţie de excepţie, filmul este tributar vremii în care a fost conceput, astfel încât în el sunt inserate momente care nu se regăsesc în carte, lucru pe care l-au observant şi elevii. Continuarea →

Descoperirea plăcerii de a citi

Autor: prof. Ghenoiu Elena Maria
Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov

O îndeletnicire care ne-a bucurat adolescenţa a fost lectura. Multora din generaţia mea le-a rămas plăcerea cititului, iar noi, profesorii, cred că suntem datori să le insuflăm  elevilor nostri interesul pentru lectură. De aceea sunt de părere că în clasele  de îceput ale liceului, elevii ar putea fi îndrumaţi către diferite genuri de lectură-aventuri, science-fiction, dragoste sau romane poliţiste.

În acest articol mi-am propus să prezint o serie de titluri pe care unii dintre colegi le-au ignorant sau pe care le-au uitat, dar care le-ar putea deschide elevilor nostri interesul pentru citit.

Din categoria romane SF,consider ca romanul “Dune “ de Frank Herbert  sau romanul” Fundaţia” de Isaac Asimov ar putea plăcea unr elevi pasionaţi de tehnică. Deasemenea , romanele “Eu, robotul”  de acelaşi Isaac Asimov sau “Omul ilustrat” de Ray Bradbury sunt uşor de citit şi conţin mesaje interesante. Ultimul titlu este un roman conceput în ramă care poate fi folosit pentru a ilustra acest tip de povestire (chiar la clasa aVII a). Am organizat câteva întâlniri de lectură în care am citit una sau doua povestiri din acest roman şi am avut surpriza placută că elevii s-au dovedit interesaţi de restul povestirilor şi au dorit să citească mai departe  romanul.

Pentru romanul  de aventuri sau pentru cel poliţist cred că romnele lui Karl May sunt exemple bune, deşi vorbim de elevi de liceu. În ceea ce priveşte romanul poliţist, consider că romanele Agathei Christie sau ale Rodicăi Ojog Braşoveanu ar atrage spre lectura copiii pasionaţi de acţiune şi i-ar îndepărta pentru un timp din faţa micilor ecrane de TV sau de calculator. Continuarea →