Utilizarea jocului didactic în predarea istoriei la clasa a IV-a

Autor: prof. înv. primar Gabriela Florea
Școala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăștie

Ca obiect de învăţământ de sine stătător, istoria se studiază începând cu clasa a IV-a a învăţământului primar, precedată fiind de lecţiile de citire cu conţinut istoric.
Obiectivele generale ale acestui curs de istorie nu se rezumă la simpla achiziţionare a unor cunoştinţe referitoare la evenimentele majore din viaţa poporului român și a altor popoare ale lumii, ci vizează deopotrivă formarea unor elemente de gândire istorică (prin analiza fenomenului istoric) şi construirea premiselor unei educaţii moral-civice (aprecierea binelui, frumosului din creaţia naţională şi spirituală a poporului nostru).
Domeniul în care atitudinea creatoare a învăţătorului este cel mai mult solicitată în vederea valorificării resurselor lecţiei de istorie este, desigur, cel al metodelor. În acest sens, fără a neglija potenţialul formativ oferit de metodele expozitive, consider că problematizarea, modelarea, învăţarea prin descoperire trebuie să-şi facă loc cu mult mai mult curaj. Cum? Prin jocuri didactice. Continuarea

Studiu de specialitate – Integrarea jocului didactic în orele de matematică

Autor: prof. Vasilica Filimon
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Munteni, jud. Galaţi

Jocurile didactice matematice folosite în clasele I-IV contribuie la însuşirea mai rapidă, mai temeinică, mai accesibilă şi mai plăcută a unor cunoştinţe.
În aceste condiţii, se impune o exigenţă sporită în ceea ce priveşte dozarea ritmică a volumului de cunoştinţe matematice ce trebuie asimilate de elevi şi, în mod deosebit, necesitatea ca lecţia de matematică să fie completă sau intercalată cu jocul didactic.
Un exerciţiu, o problemă sau o anumită situaţie problematică poate deveni joc didactic matematic dacă îndeplineşte condiţiile:
•realizează un scop şi o sarcină didactică din punct de vedere matematic;
•foloseşte elemente de joc în vederea realizării sarcinii propuse;
•foloseşte un conţinut matematic accesibil şi distractiv;
•utilizează reguli de joc cunoscute anticipat şi respectate de elevi.
Structura unitară închegată a jocului didactic matematic depinde de felul în care este concretizată sarcina didactică, de felul în care regulile asigură echilibrul dintre sarcina didactică şi elementul de joc. Continuarea

Jocul didactic – o modalitate eficientă de evaluare la matematică

Autor: înv. Krocse Minodora
Școala Gimnazială Stînceni, jud. Mureș

“Jocul este înţelepciune, este o formă de manifestare a personalităţii copilului”
Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care, în paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucuria, urmăreşte obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală şi fizică a copilului. Integrat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acestuia un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie, ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învăţătorul consolidează şi verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe, le pune în valoare şi le antrenează capacităţile creatoare şi totodată asigură participarea activă şi conştientă faţă de conţinutul lecţiilor. Continuarea

Contribuția jocului didactic la educarea limbajului preșcolarului

Autor: prof. Manea Florentina
Școala Gimnazială Teasc, com. Teasc, jud. Dolj

Eficienţa procesului instructiv- educativ din grădiniţă depinde atât de stabilirea adecvată a conţinutului cunoștințelor,priceperilor şi deprinderilor, cât şi de modalităţile prin care acestea ajung să fie însusite de copii. Un mijloc de educare şi instruire a copiilor, specific vârstei preşcolare este jocul didactic, forma de învaţare, care poate fi considerat ca o activitate organizată cu întreaga grupa de copii. Pentru ai spori permanent eficienţa jocul trebuie apreciat ca bază a conceperi întregii activități educative. Fără joc nu se poate ajunge la o finalitate reală, e conceput ca mijloc de educare a copiilor, ca procedeu metodic de realizare oprimă a sarcinilor concrete pe care şi le propune procesul de învatamant şi ca formă de organizare a activitaţii de cunoaştere şi de dezvoltare a capacităţiilor psihofizice pe toate planurile.
Jocul didactic este unul dintre cele mai eficiente mijloace de educare fiind folosit pentru a forma sau consolida anumite cunoştinţe, priceperi și deprinderi comportamentale. Continuarea

Jocul didactic – mijloc de învățare

Autor: înv. Leu Mihaela Mioara
Școala Gimnazială Morteni, jud. Dâmbovița

De la cea mai fragedă vârstă, jocul face parte din preocupările zilnice ale copilului. Cu cât se joacă mai mult, cu atât i se dezvoltă mai mult funcții latente. Prin joc copilul își afirmă personalitatea, voința, inteligența, gândirea. Jocul este activitatea primordială a copilului de vârstă preșcolară. O dată cu intrarea la școală, activitatea de învățare ocupă rolul esențial, dar o bună parte a activității se redirijează prin joc, care rămâne o preocupare majoră a întregii copilării. J. Fr. Herbart spunea că „plictiseala este păcatul de moarte al predării”. Folosirea jocului o poate feri de acest păcat.
Jocul didactic poate fi folosit la toate disciplinele, fie în reactualizarea cunoștințelor predate, asigurându-se și captarea atenției elevilor, fie în însușirea noilor cunoștințe, fie în fixarea și consolidarea acestora, în verificarea și aprecierea rezultatelor, având ca scop înlăturarea plictiselii și oboselii. Cadrul didactic poate alege jocul potrivit și crea el însuși jocul care să permită acumularea cunoștințelor într-o atmosferă de destindere, de relaxare. Continuarea

Dezvoltarea creativității elevilor prin jocul didactic

Autor: prof. înv. primar Daniela Ionescu
Școala Gimnazială „M. Kogălniceanu” Dorohoi

În ierarhia metodelor active din învăţământul primar, jocul didactic îşi găseşte locul cu maximă eficienţă, acesta fiind o punte de legătură între joc – ca tip de activitate dominantă în care este integrat copilul în grădiniţă – şi activitatea specifică şcolii – învăţătura.
Jocul didactic, ridicat la rang de principiu mai ales pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a, răspunde cu prisosinţă particularităţilor de vârstă şi individuale ale şcolarului mic şi are menirea de a-i antrena pe toţi elevii clasei în activitatea de învăţare, stimulându-le interesul şi curiozitatea, cultivându-le încrederea în capacitatea lor, siguranţa în răspunsuri, deblocându-le potenţialul creator.
Învăţarea prin joc va rămâne o componentă a învăţământului primar din mai multe motive: respectă particularităţile de vârstă ale elevilor; conţine elemente distractive, relaxante; uşurează însuşirea şi consolidarea cunoştinţelor; pune în valoare capacităţile creatoare; înlesneşte participarea activă la însuşirea cunoştinţelor. Continuarea

Utilizarea jocurilor în cadrul lecțiilor de Cunoașterea mediului înconjurător

Autor: prof. înv. primar Fazakas Maria
Școala Gimnazială Nr. 1 Ip, jud. Sălaj

Jocul este începutul cunoașterii. Activitatea de învățare a copilului din ciclul primar la care participă cu interes, cu creativitate și sensibilitate este jocul. Prin aplicarea jocurilor ei învață să respecte norme, reguli, să se bucure de succes sau să fie alături de cei care nu reușesc prin efort propriu să rezolve sarcina dată.
Astfel se dezvoltă relațiile dintre elevii clasei, iar relația dintre învățător-elevi va fi benefică, ceea ce are efect pozitiv asupra întregii activități instructiv-educative din școală și în viață. Iată câteva exemple de jocuri de cunoaștere care se pot aplica în cadrul lecțiilor de Cunoașterea mediului. Continuarea

Studiu de cercetare – Modalități de aplicare a jocului didactic și a diverselor tipuri de jocuri -exerciții în formarea deprinderilor de exprimare corectă la copiii cu cerințe educative speciale

Autor: ed. Stan Camelia Maria
Șc. Gim. ,,Sf.Andrei” Sărmaș – Structura Platonești

Justificarea cercetării:
Cercetarea educaţională vizează un ansamblu de metode şi procedee concrete şi eficiente care să contribuie la educarea limbajului copiilor cu CES şi formarea deprinderilor de exprimare corectă la aceştia. Desfăşurată pe o perioadă de un semestru, cercetarea a permis să urmărim contribuţia jocurilor didactice şi a diverselor tipuri de jocuri tip exerciţiu la formarea deprinderilor de exprimare corectă. Am ales această temă deoarece formarea deprinderilor de exprimare corectă şi coerentă este decisivă pentru evoluţia ulterioară a copiilor cu CES. Continuarea

Jocul didactic în cadrul orelor de istorie

Autor: prof. Șchiopu Mioara-Ștefania
Liceul Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” Cumpăna, Constanța

Jocul reprezintă o activitate fizică sau mentală desfăşurată cu plăcere, considerată distractivă de către participanţi.
Jocul didactic constituie modalitatea prin care elevii participă activ şi interactiv în procesul instructiv-educativ. El stimulează şi dezvoltă motivaţia elevului exprimată prin interesul său nemijlocit față de sarcinile ce le are de îndeplinit sau plăcerea de a cunoaște satisfacțiile pe care le are în urma eforturilor depuse în rezolvare.
Învăţarea bazată pe jocuri didactice este o metodă didactică activă deoarece: îi stimulează mult pe elevi, îi implică profund în instruire, îi activează din toate toate punctele de vedere (cognitiv, afectiv şi psihomomotoriu) şi îi motivează să se implice voluntar şi cu plăcere în activitate; atrage elevii în învăţare, asigurând accesibilitatea noilor conţinuturi de idei; are la bază strategii euristice şi, practic, poate fi o formă a învăţării prin descoperire; antrenează gândirea logică, activă, creativă a elevilor, dezvoltă spiritul de iniţiativă, de observaţie, de colaborare, etc; contribuie la formarea unor deprinderi de activitate independentă. Continuarea

Utilizarea jocului la ora de limba franceză

Autor: prof. Luca Diana
Liceul „Ștefan Procopiu” Vaslui

Sistemul educaţional curent prevede predarea limbilor străine încă din ciclul primar. Acest lucru presupune sistematizarea materiei în funcţie de capacitatea de retenţie a elevilor din diferite cicluri.
Predarea materiei, recapitulările şi testele sunt necesare pentru învăţarea de către elevi a limbii franceze. Totuşi, în unele cazuri, acestea sunt insuficiente pentru o fixare temeinică a cunoştinţelor. În acest caz, este indicat să se introducă în planificare ore pentru a corecta acest neajuns.
Cei mai mulţi profesori însă utilizează aceste ore pentru recapitulări suplimentare. Eficienţa recapitulărilor este însă scăzut. De aceea unii profesori recurg în cadrul acestor ore la activităţi ludice şi anume jocul didactic. Continuarea

Studiu de specialitate – Importanţa jocului didactic-matematic în învăţământul preşcolar

Autor: prof. înv. preşcolar Corina-Cristina Ciolacu
Grădiniţa „Lumea Florilor”, Năvodari, Constanţa

Activitatile matematice pot fi accesibilizate şi îndrăgite de copii dacă se desfăşoară în spiritul jocului, indiferent de forma de activitate pe care o îmbracă. Chiar dacă ponderea elementului joc diferă de la o formă de activitate matematică la alta, aceasta nu trebuie să lipsească în niciun caz. Diferenţa dintre exerciţiile matematice şi jocurile cu reguli constă în principal în conceperea modului lor de desfăşurare: sub forma exerciţiului-joc sau a jocului-exerciţiu. Jocul didactic matematic se utilizează în alte scopuri decât cele care vizează învăţarea propriu-zisă. Unele servesc la consolidarea, sistematizare sau evaluarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor copiilor, iar altele la formarea în mod special a gândirii logice.

La vârsta preşcolarităţii, jocul are o dublă semnificaţie: pe de o parte cadrul în care se manifestă, se exteriorizează întreaga viaţă psihică a copilului, în joc copilul exprimându-şi cunoştinţele, emoţiile, satisfacţiile, satisfăcându-şi dorinţele şi eliberându-se, descărcându-se emoţional. Pe de altă parte, jocul constituie principalul instrument de formare şi dezvoltare a capacităţilor psihice ale copilului, niciuna dintre funcţiile şi însuşirile lui psihice neputând fi concepute şi imaginate în afara jocului. Continuarea

Metodica organizării şi desfăşurării jocului didactic în învăţământul preşcolar

Autor: ed. Floarea Stan
Grăd. PP Prichindel, Gălăuţaş, Harghita

  ,,Persoana care se joacă îşi dă, oare, seama de ficţiunea pe care o creează sau se lasă înşelată de aceeaşi ficţiune? Nici una, nici alta. Este foarte conştientă de iluzia pe care o învăluie, dar i se supune de bună voie.” (Edouard Claparede)

        Eficienţa procesului instructiv-educativ din grădiniţă depinde atât de stabilirea adecvată a conţinutului cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor cât şi de modalităţile prin care ajung să fie însuşite de copii. Jocul didactic se desfăşoară în grădiniţă cu grupa întreagă sau individual, în grupuri mici, având rolul de pregătire a unor activităţi şi mai ales de consolidare şi fixare a cunoştinţelor şi deprinderilor.

        Obiectivele jocului didactic sunt în interdependenţă cu obiectivele celorlalte forme de activitate din grădiniţă, fiind o parte componentă a acestui sistem de activităţi.

       În jocul didactic sunt implicate ca procese psihice: Continuarea

Jocul Didactic – Definiţie. Accepţiuni

Autor: ed. Floarea Stan
Şc. Gimnazială ,,Dumitru Gafton” 
Grăd. PP. ,,Prichindel”Gălăuţaş, Harghita

                                                      ,,Copilul râde-Înţelepciunea mea e jocul”.
,Tânărul cântă-Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea”.
,Bătrânul tace-Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!” (L. Blaga-Trei feţe)

      Joaca ,,este o manifestare spontană, înrădăcinată în mecanismele biologice inconştiente, expresia unui instinct al juisării,pe cate îl întâlnim, sub forme elementare, şi în lumea animală.”

Potrivit definiţiei, jocul reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică şi căreia i te dedici de bună plăcere.Specific vârstelor copilăriei, el are importanţă hotărâtoare pentru dezvoltarea psihică a copilului.

În psihologie, jocul este folosit ca mijloc de investigaţie, dar şi ca procedeu terapeutic, atât pentru copii şi adolescenţi cât şi pentru adulţi. Prin joc copilul învaţă şi se dezvoltă totodată. Jocul înseamnă o explorare a universului, a realităţii, tot prin joc, el reproduce, reconstruieşte secvenţe din viaţă sau creează o nouă lume, o altă realitate. Continuarea

Jocuri didactice pentru preşcolari

Autor: ed. Ana-Aurelia Rotaru
Grădiniţa PN nr.2, Structura Filpea
Loc. Subcetate-Mureş, Judeţul Harghita

Jocul didactic este modalitatea cea mai bună de a transmite noi cunoştinţe copiilor care să vizeze toate domeniile de activitate din grădiniţă. Iată câteva dintre ele:

Copacii şi vrăbiuţa (3-4 ani)  Grupa mică

            Obiective: Să ia parte la activităţile de joc, de învăţare în grup, să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc , o activitate, continuând secvenţe de acţiuni;

Să înveţe cuvinte noi şi să le utilizeze în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare.

            Scop: Exersarea pronunţării consoanelor f, ş, v, j existente în cuvinte;

Activizarea vocabularului. Continuarea

Studiu de specialitate – Jocul în activităţile matematice

Autor: prof. înv. preşcolar Catrinoiu Roxana Maria
Grădiniţa Nr. 4, Rovinari, Jud. Gorj

Prin activităţile matematice se urmăreşte dezvoltarea gândirii, formarea acelor abilităţi care să-i conducă pe copii la rezolvarea unor situaţii problemă  sau a unor situaţii din viaţa de zi cu zi. Calea cea mai uşoară de însuşire a acestor abilităţi şi aptitudini este jocul.

Prin joc , copilul învaţă cu plăcere, devine mai interesat faţă de activitatea ce se desfăşoară, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajoşi şi capătă cu timpul mai multă încredere în capacităţile lor, mai multă siguranţă şi rapiditate în răspunsuri.

Eficienţa jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care educatoarea ştie să asigure o concordanţă între tema jocului şi materialul didactic existent, în felul în care ştie să folosească cuvântul ca mijloc de îndrumare a copiilor prin întrebări, indicaţii, explicaţii, aprecieri.

Îmbinarea elementului distractiv cu cel instructiv în jocul didactic duce la apariţia unor stări emoţionale complexe. Jocul didactic este atractiv şi eficient numai dacă conţine elemente de surpriză, de comunicare reciprocă între copii, recompense, etc. Valoarea practică a jocului didactic matematic constă în faptul că, în procesul desfăşurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoştinţelor însuşite, exersării deprinderilor şi priceperilor formate. Continuarea

Studiu de specialitate – Jocul didactic şi stimularea creativităţii

Autor: prof. înv. primar Deaconu Mariana Cati
Școala Gimnazială Nr. 1 Ciofrângeni, jud. Argeş 

De cele mai multe ori se ignoră faptul că omul este, prin structura sa biologică, o fiinţă autocinetică şi că dreptul la mişcare nu poate fi abolit de nici un fel de normă didactică. În activitatea didactică nu trebuie ignorat raportul dintre evoluţia randamentului intelectual şi starea fizică generală.

Jocurile didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând iniţiativa si creativitatea elevului. Obiectivele instructiv-educative ale fiecărui obiect de studiu pot fi mai bine realizate prin utilizarea jocului. Acesta, prin natura sa, cuprinde o motivaţie intrinsecă de a mobiliza resursele psihice ale copiilor, de a asigura participarea lor creatoare, de a le capta interesul, de a-i angaja afectiv şi atitudinal.

Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea, surpriza, aşteptarea vor asigura mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluţii, în rezolvarea unor probleme, stimulând puterea de investigaţii şi cointeresarea continuă.

Jocul este foarte important, sub variatele sale forme, în dezvoltarea copilului, importanţe subliniate de numeroase teorii ale jocului din literatura pedagogică şi de locul acestuia în diferite sisteme de educaţie. Jocul are o valoare funcţională ce rezidă în faptul că el transpune simbolic copilul în rolurile adultului. De aici decurge importanţa îmbogăţirii impresiilor copiilor despre viaţa şi activitatea oamenilor dintr-o sferă largă, de domenii profesionale, accesibile înţelegerii lor. Continuarea

Studiu de specialitate privind folosirea jocurilor de spargere a gheţii

Autor: prof. Bâlteanu Dana Veronica
Şcoala cu clasele I-VIII Scaeşti, Judeţul Dolj

(…) Jocurile de spargere a gheţii cuprind o serie de activităţi activ-participative care au drept scop realizarea unui climat pozitiv şi optim în vederea desfăşurării  activităţii propuse.În acelaşi timp au şi rolul de a încuraja implicarea participanţilor, de a interacţiona şi de a e cunoaşte reciproc în contexte diferite: „Rolul exerciţiilor de spargere a gheţii este acela de dezinhibarea participanţilor care interpretează roluri compensative cu unul sau mai mulţi parteneri (se sprijină unul pe celălalt) şi, desigur, reciproce (fiecare intepretează o versiune, şi cealaltă-ca în tehnica oglinzii, în care o persoană face un gest, iar pertenerul său o imită)” spunea I.N.Dobridor în lucrarea Ştiinţa învăţării.

Jocurile de spargere a gheţii sunt definite ca un evantai de tehnici care au ca scop diminuarea barierelor inhibatorii şi contribuţia fiecărei persoane la o activitate de grup. Ca profesori trebuie să fim conştienţi de faptul că bucuria,furia,ostilitatea par să producă presiuni de a comunica.Festinger

Este recomandat ca jocurile de spargere a gheţii să fie folosite la începutul demersului didactic,dar şi de fiecare dată când este necesar.

Jocurile de de spargere a gheţii –Ice breacking exercices este metoda  jocurilor educative; prin folosirea acestei metode se stabileşte echilibrul necesar în activitatea elevilor, fortificând energiile fizice şi intelectuale ale acestora.Jocul devine o prezenţă indispensabilă în ritmul muncii şcolare,iar profesorul reuşeşte să afle povestea  fiecărui elev.

Tipuri de jocuri de spargere a gheţii: Continuarea

Studiu de specialitate – Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării

Autor: prof. înv.primar Balauru Mihaela
Şcoala cu cls I-VIII Furculeşti, jud.Teleorman

Jocul didactic are un conţinut şi structură bine organizate, subordonate particularităţilor de vârstă şi sarcinii didactice, se desfăşoară după anumite reguli şi la momentul ales de adult,sub directa lui supraveghere, rol important capătă latura instructivă, elementele de distracţie nefiind mediatori ai stimulării capacităţilor creatoare.

Jocurile didactice sunt realizate pentru a deservi procesul instrustiv-educativ, au un conţinut bine diferenţiat pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noţiunile dobândite de elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia să elaboreze diverse soluţii de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacităţilor lor individuale,accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obţinere al lui, pe posibilităţile de stimulare a capacităţilor intelectuale şi afectiv-motivaţionale implicate în desfăşurareaacestora.

– jocul didactic orientează activitatea de învăţare într-o formă plăcută, antrenând copiii la o activitate susţinută de un caracter de seriozitate totuşi;

– prin conţinutul şi sarcinile propuse antrenează intens operaţiile gândirii, dar şi imaginaţia;

– diminuează rigiditatea activităţii de învăţare făcând-o atractivă , cultivând  la copii curajul şi încrederea în forţele proprii;

– prin intermediul elementelor de joc transpune pe copil în lumea jocului;

– prin regulile jocului şi prin modul de rezolvare a acţiunii formează la copii conştiinţadisciplinei;

– prin crearea atmosferei atractive de desfăşurare a jocului se dezvoltă la copii interesul şi motivaţia pentru activitatea de învăţare.

Orice exerciţiu sau orice problemă poate deveni joc didactic dacă: Continuarea

Contribuția jocului didactic în dezvoltarea limbajului la vârsta preşcolară

 Autor: prof. înv. preşc. Barbu Stela
Grădiniţa cu PN. nr. 6 Lugoj (structură a Grădiniţei PP. nr. 2 Lugoj)  

Dezvoltarea limbajului se realizează atât în activităţile specifice dezvoltării vorbirii, cât şi în cadrul întregului program din grădiniţă.

Procesul de influenţare asupra dezvoltării limbajului copiilor începe la grupa mică ţinându-se seama de caracterul concret al limbajului, dificultăţile de pronunţie, vocabularul redus şi alte particularităţi psihice cum sunt: gândirea concretă, atenţia instabilă, memoria individuală.

Dezvoltarea vorbirii copiilor se realizează în mod treptat, prin lărgirea relaţiilor verbale cu cei din jur, în condiţiile manifestării de către copii a curiozităţii de cunoaştere a obiectelor, a însuşirilor acestora, pe de o parte şi a atitudinii interogative referitoare la originea şi cauza unor fenomene, pe de altă parte. Jocurile didactice pot fi folosite atât pentru consolidarea şi precizarea cunoştinţelor, cât şi pentru verificarea şi sistematizarea lor, pentru deprinderea unei pronunţii corecte, pentru îmbogăţirea sau consolidarea vocabularului, pentru formarea vorbirii corecte şi coerente.

Jocurile didactice destinate dezvoltării limbajului contribuie, în mare măsură, la dezvoltarea acuităţii auditive a auzului fonematic. Ele solicită perceperea corectă a sunetelor, descifrarea compoziţiei sonore sau semnalarea prezenţei sau absenţei unui anumit sunet într-un cuvânt. Asemenea sarcini pot fi înfăptuite prin jocurile: „Cine face?”, „Ce se aude?”,” „Repetă ce spune”, „Cu ce sunet începe?” etc. Continuarea

Rolul şi aplicaţii ale jocului didactic matematic la preşcolari

Autor: instit. Despa Mirela,
Grădiniţa Nr. 1 Popeşti,Vrancea

Jocul didactic este  „un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantă de joc la cea de învăţare”. Termenul „didactic” asociat jocului accentuează componenta instructivă a activităţii şi evidenţiază că acesta este organizat în vederea obţinerii unor finalităţi de natură informativă  şi formativă specifice procesului de învaţământ. Imbinarea elementelor instructiv-educative cu cele distractive îi face pe copii să traiască stări afective complexe care determină participarea cu interes a acestora la activitate. Jocul didactic are o structură aparte. Elementele componente ale acestuia sunt: scopul jocului, conţinutul jocului, sarcina didactică, regulile jocului, elementele de joc.

După conţinutul lor, jocurile didactice pot fi: jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător, pentru comunicare, jocuri pentru dezvoltarea reprezentărilor matematice, jocuri muzicale ş.a. La baza acestui criteriu stau conţinuturile activităţii de învăţare.

M-am oprit asupra jocurilor pentru dezvoltarea reprezentarilor matematice.

Cercetările facute de specialişti în domeniu confirmă faptul că introducerea cunoştinţelor matematice în învaţământul preşcolar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează devreme. Aceste cunoştinţe trebuie introduse treptat, pornindu-se de la acţiunea în plan extern cu obiectele, la formarea reprezentărilor şi abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii în această manieră este accesibilă preşcolarilor şi răspunde intenţiei de a-l determina pe copil să „descopere” matematica, trezindu-i interesul şi atenţia. Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniţă, este firesc ca acesta să fie valorificat la maximum şi în predarea matematicii. In şcoală însă, jocul trece pe planul secund, locul lui fiind luat de o altă formă de activitate: învăţarea. Trecerea de la joc la învăţare se realizează prin intermediul jocului didactic. Acesta ocupă un loc bine determinat în planul de învăţământ al instituţiilor preşcolare, Continuarea