Creativitate şi interdisciplinaritate în organizarea şi desfăşurarea unei excursii şcolare

Autor: prof. Irina-Elena Filimon
Liceul Tehnilogic “Ovid Caledoniu”, Tecuci

În contextul noii reforme a învăţământului se pune, firesc, un puternic accent pe dezvoltarea creativităţii elevului, pentru fiecare oră ataşându-se o secvenţă de “extinderi”, modalitate prin care profesorul poate dezvolta această latură a personalităţii umane.
Aceste “extinderi” sunt cu atât mai eficiente cu atât sunt de natură intra- şi interdisciplinară, în interiorul şi în grupele diferitelor obiecte de învăţământ.
Dacă elevii au descoperit prin propriile lor eforturi – de observaţie, de imaginaţie şi gândire – o însuşire mai puţin vizibilă a unui obiect, un aspect al unui fenomen sau proces, dacă au găsit o soluţie nouă de rezolvare a unei probleme, ori au redactat compuneri într-un stil personal, original sub aspectul conţinutului şi al formei, toate aceste genuri de activităţi pot fi considerate forme de manifestare a însuşirilor creative, care se cer stimulate şi dirijate.
În condiţiile în care este planificat şi organizat procesul de instruire şi educare a elevilor din şcolile noastre, trebuie valorificate maximal toate posibilităţile pe care acesta le oferă pentru realizarea obiectivului la care ne referim deoarece învăţarea creativă este o cerinţă logică, izvorâtă din caracteristicile şi nevoile epocii contemporane, care pune în faţa omului problemele greu de rezolvat, numai cu un “echipament” intelectual dominant reflexiologic, adresându-se, mai ales, reflexiei condiţionat-operante-caracteristică a echipamentului intelectual creative. Continuarea

Limbile moderne și interdiciplinaritatea

Autor: prof. Condratov Irina
Liceul Tehnologic „Petru Rareș” Botoșani

Se ştie că limba este consangvină cu cultura şi civilizaţia unui popor. De aceea,dintre disciplinile care se predau în şcoală, limbile moderne nu numai că permit ci şi impun abordarea interdisciplinară chiar şi din primii ani de studiu. Ea se aplică la nivel lexical mai precis la nivelul lexicului secundar,care reprezintă masa vocabularului, dar şi partea lui cea mai mobilă,un univers complex ce cuprinde toate limbajele de specialitate. O consultare mai superficială a manualelor actuale de limba franceză ne pune în faţă titluri precum ‘L’amie ordinateur’ (cl. aV-a); ‘La Physique-ça c’est serieux (cl. a VI-a); ”L’Écolo-Club des Pyrénées (cl. a VII-a) etc., care presupun însuşirea şi utilizarea unor termeni din domenii diverse: fizică, informatică,ecologie, muzică, presă,arhitectură.

Continuarea

Studiu de specialitate privind abordarea interdisciplinară a ariei curriculare Matematică și Științe ale naturii

Autor: prof. Ileana Ioana
Școala gimnazială „I. L. Caragiale”, jud. Dâmbovița

„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista atunci când ei vor fi mari şi nimic nu ne va permite să ştim cum va fi lumea lor, atunci să-i învăţăm să se adapteze.”(Maria Montessori)
Societatea contemporană, numită și societatea cunoașterii este în continuă schimbare, într-un ritm din ce în ce mai alert. Omul contemporan trebuie să se adapteze acestor schimbări, trebuie să fie disponibil să se reorienteze profesional, să aibă cunoștințe cât mai vaste, din mai multe domenii ale cunoașterii.
Curriculum – este un termen des întâlnit astăzi, el fiind responsabil de selecționarea și organizarea învățării într-o anumită clasă, pentru un anumit număr de discipline sau pentru un anumit model. Continuarea

Studiu de specialitate – Abordări interdisciplinare

Autor: prof. Mariana CHIȚU
Liceul ”Alexandru cel Bun” Botoşani
 

În condițiile actuale ale desfășurării procesului de învățământ, se impune o nouă direcție a activității profesorilor, și anume interdisciplinaritatea.  Interdisciplinaritatea este definită ca transferul de concepte sau de metodologie dintr-o disciplină în alta pentru a permite abordarea mai adecvată a problemelor cercetate.

O tendinţă importantă ce se manifestă în evoluţia învățământului contemporan este interdisciplinaritatea. Aceasta oferă posibilitatea corelării conţinuturilor conceptuale, metodologice şi practice ale diferitelor discipline.

În mod tradiţional, conţinutul disciplinelor școlare a fost realizat cu o accentuată independenţă a unor discipline faţă de altele, adică fiecare disciplină de învăţământ să fie de sine stătătoare. În acest fel, cunoștințele acumulate de elevi, sunt utilizate în mod independent, conducând la o cunoaștere unilaterală a lumii. Acest lucru este în contradicție cu varietatea legăturilor și interacțiunilor dintre fenomene și caracterul dinamic al acestora. Continuarea

Interdisciplinaritatea în procesul de predare-învățare

Autor: prof. Socol Valeriu
Grup Școlar Roznov, Neamț 

   Actuala programă școlară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul centrat pe competențe. Competențele cheie sunt definite ca fiind ansamblul de cunostințe, deprinderi și atitudini care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în cadrul acestui proces și de care fiecare elev are nevoie pentru implementarea și dezvoltarea personală, pentru atenția activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. Structura acestor competențe cheie vizează atât unele domenii știintifice, precum și aspecte interdisciplinare și transdisciplinare, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.

Astfel interdisciplinaritatea, în condițiile actuale ale procesului de învățamânt, se impune ca o direcție principală a renovării activitații profesorilor, atât în ceea ce privește conținutul lecțiilor, cât și modelele și strategiile de lucru. Renovarea interdisciplinarității constitue un element definitoriu al procesului cunoașterii. În opinia lui G. Văideanu, interdiciplinaritatea ”implică un anumit grad de integrare între diferitele domenii ale cunoașterii și între diferitele abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun permițând schimburi de ordin conceptual și metodologic”. Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a cunostințelor învătării, cu implicații asupra întregii strategii de proiectare a curricumului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor și proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învațământ și care facilitează cotextualizarea și aplicarea cunoștințelor dobândite. Continuarea

Interdisciplinaritatea în învățământul preşcolar

 Autor: prof. înv. preşc. Barbu Stela
Grădiniţa cu PN. nr. 6 Lugoj (structură a Grădiniţei PP. nr. 2 Lugoj)   

Învăţământul românesc cunoaşte o continuă transformare şi deschidere în mod deosebit sub aspectul conţinutului, metodologiei și al strategiei de lucru. Interdisciplinaritatea se impune ca una din direcţiile principale ale activiăţii din învăţământ în ansamblul său, şi  în mod deosebit în conţinutul acesteia şi a strategiilor de lucru aplicative.

Necesitatea interdisciplinarităţii în învăţământul românesc este motivată de urmatoarele aspecte :

  • volumul mare de cunoştinţe, informaţii pe care copiii le primesc pe diferite căi şi diferite forme de activitate;
  • tratarea interdisciplinara favorizează identificarea «unicităţii» copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative
  • flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea, etc;
  • corelarea dintre discipline stimulează interesul copiilor pentru cunoaştere.

Aşadar interdisciplinaritatea va deveni din ce în ce mai mult  nu doar un mod de restructurare a conţinutului, ci şi un mod nou de organizare a învăţării. Continuarea