Studiu de specialitate – Efectul backwash al evaluării în matematică

Autor: prof. Abdul-Gelil Geavidan
Liceul Tehnologic C. A. Rosetti, Constanța

Evaluarea reprezintă o parte integrantă a procesului de învăţământ, relaţia curriculum–evaluare trebuie analizată din perspectiva programelor şcolare, a programelor de examene, a efectelor de feedback, de backwash şi de washbefore, precum şi a valorii adăugate
Feedback-ul are rolul de reglare a activităţilor de predare-învăţare în funcţie de rezultatele obţinute înurma evaluărilor. Feedback-ul formativ este o consecinţă a evaluării formative, continue iar la matematică, evaluările formative sunt foarte importante. Un feedback imediat şi analizat în detaliu de către profesor conduce la identificarea şi corectarea promptă a eventualelor deficienţe de raţionament sau de proces, precum şi la creşterea motivaţiei elevului pentru învăţarea matematicii. Continuarea

Studiu de specialitate cu privire la analiza şi interpretarea rezultatelor evaluării în învăţământul primar

Autor: înv. Răşcanu Ionel
Şcoala Gimnazială „Stroe Belloescu” Griviţa, jud. Vaslui

             Studiul pe care-l voi prezenta se vrea o demonstraţie a impactului pe care îl are interpretarea rezultatelor evaluării asupra randamentului maxim al procesului instructiv – educativ. Este ştiut faptul că evaluarea este o verigă importantă a procesului de învăţământ, alături de predare–învăţare. Ea ne furnizează informaţiile necesare reglării şi ameliorării activităţii didactice, prin luarea unor măsuri de ameliorare corespunzătoare, crescând astfel gradul de eficienţă al predării şi învăţării. Aşadar prin evaluare se urmăreşte cunoaşterea efectelor activităţii desfăşurate, în vederea perfecţionării procesului în etapele următoare.“Cunoaşterea cât mai exactă a rezultatelor  şcolare constituie premiza oricăror măsuri destinate să îmbunătăţească desfăşurarea  activităţii în sine. De aceea orice  strategie care îşi propune o ameliorare a unui sistem  şcolar are ca punct de plecare  şi se  întemeiază pe aprecierea rezultatelor  obţinute şi vizează cercetarea randamentului acestuia, pe baza unor evaluări continue.(Radu, I.,T., – “Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului”, E.D.P., Bucureşti, 1981, pag.12). Continuarea

Tehnici de evaluare a randamentului şcolar la matematică (III)

Autor: prof. înv. primar Antoaneta Onel
Școala cu cls. I-VIII, Sagna, Neamț 

– continuare din nr. 7 – 

V.  TEHNICI DE EVALUARE A RANDAMENTULUI ŞCOLAR LA MATEMATICĂ

Folosirea echilibrată a strategiilor de evaluare impune, la rândul ei, diversificarea tehnicilor şi instrumentelor de evaluare prin:

  • metode tradiţionale: probe orale, probe scrise, probe practice
  • metode alternative (complementare): observarea sistematică a elevilor, investigaţia, chestionarul, proiectul (miniproiectul), portofoliul, tema pentru acasă, tema de lucru în clasă, matrice de evaluare, scale de evaluare, autoevaluarea

Probele orale reprezintă metoda cea mai des utilizată la clasă la disciplina matematică, prin care învăţătorul urmăreşte volumul şi calitatea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor de calcul şi capacitatea de a opera cu numeraţia şi terminologia matematică. Elevii sunt puşi în situaţia de a reproduce definiţii proprietăţi, reguli de a efectua exerciţii cu diferite grade de dificultate, de a rezolva şi compune probleme verbalizând, exprimând într-un limbaj matematic corect şi coerent judecăţile făcute.

Ex. Calcul oral la clasa I:

Unitatea de învăţare: Operaţii cu numere naturale
Subiectul lecţiei: Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 100, fără trecere   peste ordin;
Tipul lecţiei: de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

a) 3+6=  ;   30+60=  ;       8-5=  ;     80-50=  ;        16+3-9=;           90-60+20=;

38-8= ;      25-3= ;          95-2=.

b) ?  +?  =80 ;         ?  – ?  =20 ;      ?  +20=27 ;      ? – 8=60.

c) 83=?z +?u;        28=?z +?u        16=?z +?u.

Continuarea