Studiu de specialitate – Tentaţia lexicalizării feminine în discursul mass-media

Autor: prof. Raluca Ioana Olariu
Şcoala Gimnazială ”Acad. H. Mihăescu” Udeşti

Portretele sexiste masculine şi feminine se dovedesc a fi larg răspândite în toate textele media, de la reclame la ştiri, de la benzi desenate la ziare şi film. Se poate observa astfel o tendinţă generală conform căreia imaginile femeilor redau în diferite genuri media cele două “profesiuni” de bază ale acesteia, de mamă şi de soţie, (celebra casnică) însoţite şi de ipostaza de victimă; de cele mai multe ori ele sunt prezentate într-o permanentă panică necesitând intervenţia unui bărbat care să le rezolve problemele sau nerăbdătoare să achiziţioneze ultima apariţie în materie de detergenţi sau cosmetice.
Femeile constituie în discursul mass-media un grup special având caracteristici particulare. Sexului feminin îi sunt asociate atribute ca iraţionalitate, dependenţă familială, supunere, lipsa puterii şi autorităţii, exces fizic şi sexual; toate aceste aspecte abundă şi în exemplele lingvistice din presă. Următoarele observaţii sunt sugestive în acest sens:
• Folosirea expresiilor generice masculine care includ referiri la persoane de sex feminin sau care se referă exclusiv la femei: “omul”, “preşedintele”, “dictatorul”, “purtătorul de cuvânt”, “consilierul”, “liderul”, “editorul”, “decanul”, “rectorul”. Continuarea