Studiu de specialitate – Dezvoltarea gândirii critice

Autor: prof. înv. primar Tonegaru Garofița Maria
Școala Gimnazială Nr 1, sat Averești, jud Vaslui

Elevii trebuie să-şi spună unii altora şi să spună lumii ceea ce ştiu – pentru a afla ce ştiu. Spunând, vor învăţa. Spunând, vor interpreta lumea aşa cum o văd ei. (Judith Renyi)
Gândirea critică este un proces activ, coordonat, complex, asemănător cititului şi scrisului, vorbitului şi ascultatului, care implică procese de gândire, care încep cu acumularea activă a informaţiilor ce se termină cu luarea de decizii bine argumentate.
Gândirea critică constă în procesul mental de analiză sau evaluare a informaţiei, mai ales afirmaţii sau propoziţii pretinse de unii oameni a fi adevărate. Ea duce la un proces de reflecţie asupra înţelesului acestor afirmaţii, examinând dovezile şi raţionamentul oferit şi judecând faptele. Ea declanşează procese cognitive complexe, care încep cu acumularea de informaţii şi se termină cu luarea de decizii. Cadrul necesar pentru dezvoltarea Gândirii Critice:
1. Timpul – avem nevoie de timp pentru a forma noi opinii, a explora idei, convingeri şi experienţe anterioare şi pentru a exprima puncte de vedere. Comunicarea ne oferă ocazia de a cizela ideile şi de a realiza feedback-ul. Continuarea

Studiu de specialitate – Dezvoltarea gândirii critice în procesul de receptare a mesajului scris

Autor: inst. Szabó Julianna
Liceul Tehnologic „Petofi Sándor”, Dănești, jud. Harghita

Formarea şi dezvoltarea competenţelor de citire constituie o provocare majoră pentru un cadru didactic. Cu atât mai mult cu cât cerinţele de astăzi necesită inovaţie, aplicarea metodelor şi tehnicilor de învăţare interactive şi cooperative. Pornind de la ideea că gândirea critică se exersează şi se dezvoltă practicând-o, se impune extinderea utilizării metodelor şi tehnicilor RWCT în orele de limba şi literatura maternă.
Care este relaţia dintre citire şi gândire critică? Citirea este un proces bidirecţional. Pe de o parte, cititorul, prin adăugarea capacităţilor intelectuale, experienţelor de limbaj şi cunoştinţelor anterioare, înţelege mesajul textului. Pe de altă parte, receptând mesajul îşi creează o versiune proprie de idei. În consecinţă, citirea este un proces de gândire. Receptarea mesajului scris poate fi promovată prin întrebări ce necesită capacităţi de gândire de nivel superior. Valorificarea curiozităţii şcolarilor mici, încurajarea formulării unor întrebări de către ei înşişi contribuie la dezvoltarea capacităţilor de gândire (Fisher, 2002). Continuarea

Studiu de specialitate – Dezvoltarea gândirii critice – prioritate a orei de literatură

Autor: prof. Stan Cristina 
Şcoala cu clasele I – VIII  Bâsca–Chiojdului, Buzău

Toate studiile arată că învăţarea vine in urma exercţiului, adică punând în practică ceea ce am învăţat pentru a putea, de exemplu, răspunde la întrebări. Acest lucru îi determină pe elevi să prelucreze informaţia şi să îi confere un sens găsit de ei. Invăţarea activă îi determină pe elevi să-şi formeze propria înţelegere a materialulu şi propria perspectivă.

Imaginea şcolii secolului XXI este încă neclară; însă liinile de forţă pe care un observator atent le poate surprinde se pot regăsi în următoarele tendinţe:

– centrarea pe „elev”, pe nevoile celui care este beneficiarul şi, în acelaşi timp, partenerul nostru în propria formare;

– folosirea unor metode moderne care să acopere cât mai bine întreaga sferă de interes a persoanei educate, persoană care va reprezenta resursa şi creatorul de resurse pentru anii viitori. Continuarea

Metode şi tehnici pentru dezvoltarea gândirii critice în orele de limba şi literatura română

Autor: înv. Popica Cristina Maria
Şcoala cu clasele I-VIII Mihail Sadoveanu Întorsura Buzăului

Aplicarea metodelor R.W.C.T. în cadrul orelor de limba română şi nu numai, cu consecvenţă, dau rezultate foarte bune la clasă. Ele asigură o instruire eficientă a elevilor, determină o motivaţie intrisencă pentru învăţare, ajută la operaţionalizarea în viaţa de zi cu zi a cunoştinţelor asimilate, iar informaţiile însuşite vor fi durabile. Aplicarea lor asigură înlocuirea învăţării reproductive cu o învăţare productivă, formativă, implicarea elevilor în realizarea unei învăţări prin colaborare şi cooperare, ajută la însuşirea de către şcolari a diferitelor tehnici de învăţare eficientă în scopul a fi pregătiţi pentru autoînvăţare şi educaţie permanentă. Folosind experienţa lor personală, elevii participă activ la procesul de învăţare, care se îmbunătăţeşte considerabil, devine conştient şi reflectează la propria lui evoluţie.

Un cadru didactic care foloseşte zilnic metodele şi tehnicile pentru dezvoltarea gândirii critice, va scăpa de monotonia orelor de altădată, va avea un elan mai mare de lucru şi va avea mai multe satisfacţii profesionale.

„În cazul aplicării acestor metode elevul este pus în situaţia de a descoperi singur informaţia, căci informaţia astfel descoperită este reţinută mai uşor şi pentru o perioadă mai lungă de timp” (Scheau, I., 2000, pag. 5)

Deoarece la vârsta şcolarităţii mici, copiii sunt foarte atraşi de joc şi totul se învaţă mai uşor prin joacă, cu ajutorul metodelor de gândire critică, elevii vor percepe activităţile sub forma jocului bazat pe participare şi colaborare. Ei vor fi stimulaţi şi motivaţi să participe cu mai multă atenţie şi cu mai mult avânt la lecţii. Continuarea