Dezvoltarea creativităţii la preşcolari prin activităţi plastice şi practice

Autor: prof. înv. preşcolar Chiva Cristina Carmen
Grădiniţa cu P.P. „Phoenix”, Craiova, jud. Dolj

Activităţile incluse în Domeniul Estetic şi Creativ (educaţie plastică, abilităţi practice, educaţie muzicală), constituie cadrul şi mijlocul cel mai generos de activare şi stimulare a potenţialului creativ. Arta îl pregăteşte pe copil să trăiască în frumuseţe, în armonie, să respecte frumosul şi să vibreze în faţa lui. Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt mijloace de exprimare, de exteriorizare a dorinţelor, a aşteptărilor, relaţiilor cu ceilalţi, a problemelor. Mijloacele artei devin pentru copil unelte autentice de rezolvare curajoasă şi cu ştiinţă a problemelor de echilibrare, de armonizare, de modelare a spaţiului în care trăieşte şi se joacă, de automodelare.
Prin artă se dezvoltă sensibilitatea senzorială, dar şi cea artistică şi delicateţea comportamentală. Sensibilitatea artistică se construieşte pe baza afectivităţii, intuiţiei şi fanteziei, în funcţie de măiestria educativă a educatoarei şi de caracteristicile mediului în care se formează. Continuarea

Dezvoltarea creativității prin joc și prin activități extrașcolare

Autor: prof. înv. primar Sasu Persida Gabriela
Școala Primară Vlăduleni-Bîlteni, jud. Gorj

La copilul de vârstă şcolară mică dezvoltarea este strâns legată de activităţile desfăşurate în şcoală şi în afara ei sub forma jocului, a învăţăturii şi a muncii. Tocmai de aceea, o mare grijă trebuie acordată particularităţilor de vârstă şi individuale ale copilului.
Metodele de învăţământ reprezintă componenta cea mai mobilă, mai dinamică a procesului de învăţământ, acestea realizându-se în procesul zilnic al vieţii şcolare prin iniţiativa, fantezia şi contribuţia creatoare a cadrului didactic.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop şi fixarea anumitor reguli, ca în final să se poată realiza o anumită acţiune ce produce satisfacţie. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirmă prin intermediul activităţilor pe care le desfăşoară, dar copilul nu are altă posibilitate de afirmare decât cea a jocului. Mai târziu, el se poate afirma şi prin activitate şcolară. Activitatea şcolară se valorifică prin note, acestea se sumează în medii, rezultatul final al învăţării fiind tardiv din punct de vedere al evaluării, pe când jocul se consumă ca activitate creând bucuria şi satisfacţia acţiunii e o cuprinde. Continuarea

Studiu de specialitate – Dezvoltarea creativității prin lecțiile de limba și literatura română

Autor: prof. înv. primar Tilă Maria
Școala Gimnazială ”Elena Doamna” Tecuci, jud. Galați

Societatea de astăzi solicită formarea unei personalităţi creatoare, capabilă de a desfășura o activitate inteligentă,subtilă, de a se integra cu ușurinţă in ansamblul activităţilor și formelor de viaţă actuale, impetuozitatea noului constituind forţa ce impune permanenet distincţia dintre ieri și azi, dintre azi și mâine. Creativitatea, fiind dimensiunea principală a personalitătii omului contemporan, constituie o problemă centrală a școlii de azi. În procesul de învăţământ există numeroase posibilităţi ce pot fi valorificate in scopul dezvoltării creativităţii școlarului mic, cu condiţia ca invăţătorul să conceapă un sistem de acţiuni instructiv-educative,menite să urmărească in mod sistematic și prioritar acest obiectiv. Continuarea

Dezvoltarea creativității în mediul familial

Autor: prof. Țîmpău Cristina
Grădinița cu P.P. Nr 271, București

În societatea actuală, creativitatea nu este o modă efemeră nici ca problemă de cercetare pentru psihologi, pedagogi, esteticieni, nici ca obiect al preocupărilor educaţionale. Ea este un produs al stadiului de civilizaţie la care a ajuns lumea contemporană, în care -spre deosebire de vremurile trecute- creativitatea a devenit obiectul unor acţiuni planificate, prin care este dezvoltată în mod deliberat, astăzi, problema dezvoltării creativităţii devenind o chestiune de politică economică şi de politică a educaţiei.
Procesul de creaţie este în strânsă legătură cu produsul activităţii. De fapt, produsul creaţiei este un criteriu de evaluare a creativităţii, el fiind unic şi valoros pentru individ, pentru grupul din care face parte sau pentru societate ca întreg.
Cunoaşterea factorilor creativităţii ocupă un loc central în problematica domeniului, focalizând preocupările unui mare număr foarte mare de cercetători. Anca Munteanu arată că “orice studiu sistematic şi consistent de creatologie reclamă analiza factorilor creativităţii, respective a acelor component care populează dinamic şi mozaical această realitate”. Autoarea optează pentru clasificarea realizată de Marian Bejat, clasificare la care a intervenit cu unele modificări şi suplimentări de detaliu. Continuarea

Studiu de specialitate – Dezvoltarea creativității elevilor prin utilizarea metodelor interactive de grup

Autor: prof. înv. primar Buda Voichița
Liceul cu Program Sportiv Baia Mare, jud. Maramureș

Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de metodele utilizate. Marii pedagogi au evidenţiat faptul că folosindu-se metode diferite se obţin diferenţe esenţiale în pregătirea elevilor, că însuşirea unor noi cunoştinţe sau comportamente se poate realiza mai uşor sau mai greu, în funcţie de metodele utilizate.
Profesorul, cunoscând varietatea metodelor, particularităţile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să acţioneze pentru a-şi valorifica pe deplin personalitatea, devenind el însuşi un creator al strategiilor, metodelor şi procedeelor didactice.
Creativitatea elevilor din ciclul primar este o premisă esenţială şi necesară pentru activitatea de creaţie autentică a omului matur, care reprezintă momentul final al unui lung proces de valorificare a resurselor existente şi consolidate pe parcursul formării individului, în care şcoala are un rol hotărâtor. Continuarea

Dezvoltarea creativităţii în orele de limba şi literatura română

Autor: prof. Becheru Ramona Florentina
Grup Şcolar Ferdinand I Rm. Vâlcea

Scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.

Actul creaţiei este determinat decisiv de nivelul la care are loc comunicarea, în toate formele ei de manifestare. Chiar formularea conţinutului a ceea ce se transmite implică şi un efort de construcţie, cu elemente de creaţie simplă. Manualele şi programele actuale se bazează pe conţinuturi care duc la cultivarea creativităţii elevilor, prin diferite activităţi de învăţare. În planul de învăţământ, limba şi comunicarea ocupă locul cel mai important, deţinând un număr mare de ore pe săptămână. Acest lucru se datorează şi influenţei pe care literatura o are asupra psihicului uman şi a educaţiei oamenilor.

În studiul elementelor de construcţie a comunicării trebuie pornit de la învăţarea acestora prin mijlocirea limbii şi nu invers. Ele au rol de autocontrol, de autoreglare a exprimării corecte. A cultiva spiritul creator prin studiul elementelor de construcţie a comunicării înseamnă a asigura aplicarea în practică a noţiunilor şi categoriilor gramaticale. Activitatea de formare a capacităţii de lectură/citire are drept conţinut creaţii literare, unele ale unor scriitori cunoscuţi. Continuarea