Studiu de specialitate – Învăţarea activă prin stimularea potenţialului creativ

Autor: prof. înv. primar Stanu Monica
Şcoala Gimnazială Goieşti, com. Goieşti, jud. Dolj

Creativitatea este definită uneori ca fiind “procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un nou produs, original, în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. Alţii o definesc drept “capacitatea de a organiza (sau reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ, indiferent dacă este vorba de joc, principii matematice sau cuvinte”.
În 1950, Guilford, într-o adresă către Asociaţia Psihologilor Americani, a formulat două idei noi cu privire la creativitate, cu o serie de consecinţe teoretice şi practice considerabile:
* aptitudinea creativităţii este prezentă-la niveluri variabile-dar la toţi indivizii normali;
* procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat, el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de indivizi.
La aceste idei se adaugă şi cele ale lui Osborn, potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii creativitatea. În consecinţă, în S.U.A. şi în Europa a apărut un ansamblu de cercetări vizând explorarea raportului dintre creativitate şi inteligenţă, creativitate şi imaginaţie, precum şi încercări de depistare a “personalităţii creative”. Continuarea

Tipuri de întrebări care stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor

Autor: prof. Cristea Cerasela Carmen
Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” Huși

Pentru a-i determina pe elevi să gândească, să rezolve probleme, să găsească soluţii, profesorul trebuie să găsească strategii de a-i implica pe elevi în învăţare şi de a gestiona în mod adecvat astfel de situaţii didactice.
Întrebarea este unul dintre posibilii declanşatori ai implicării elevilor în învăţare. Nu este important doar felul încare formulăm întrebările (cât de clare, de relevante pentru tema discutată sunt ele), ci şi modul în care le ordonăm, succesiunea în care le valorificăm.
Iată câteva dintre cele mai uzuale tipuri de întrebări pe care le poţi folosi la clasă:
– întrebările închise – cele care nu acceptă decât un singur răspuns corect şi verifică modul în care au fost înţelese / învăţate conţinuturile. (Ex.: Care este intriga nuvelei Moara cu noroc? Care sunt personajele episodice ale basmului? Care este definiţia predicatului? etc.) Continuarea

Potenţialul creativ al preşcolarilor şi cunoaşterea lui

Autor: ed. Ana-Aurelia Rotaru
Grădiniţa PN nr.2, Structura Filpea
Loc. Subcetate-Mureş, Judeţul Harghita

Natura complexă a creativităţii implică faptul că o cercetare adecvată va trebui să ţină cont de influenţe multiple şi de formele diferite de expresie, iar studiile experimentale legate de creativitate sunt utile tocmai din acest motiv.

Creativitatea ca proces intelectual rezultă din fuziunea raţionalului (gândirea logică, volumul de cunoştinţe şi experienţa tehnicilor de lucru) cu fantezia. A. Osborn îşi întemeiază eficienţa sa mentală pe ideea că mecanismul nostru de gândire comportă două componente: judecata şi spiritul creativ (imaginaţie), idee care exprimă opinia majoritară în literatură. Nu ambele verigi evoluează în acelaşi pas şi nici ascensiunea lor nu este liniară şi necondiţionată.      D. Russel spune că ,,La copiii mici procesul creativ este o unitate dinamică ce se caracterizează mai degrabă prin spontaneitate şi intuiţie decât printr-o serie de tehnici logice de rezolvarea problemelor”. (1956, p. 49). Continuarea