Cadrul didactic, factor implicat în viitoarea carieră a elevului

Autor: prof. Delia Croitoru
Școala Gimnazială ”Dimitrie Grecescu”, Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți

Activitatea de orientare a carierei în mediul şcolar poate fi descrisă ca o activitate care să sprijine elevii să-şi clarifice propriile deprinderi, abilităţi, competenţe, ca şi resursele şi opţiunile în relaţia cu sistemul educaţional, piaţa muncii şi viaţă, în general.
Activitatea profesorului, în special a dirigintelui, în ceea ce priveşte orientarea carierei este un proces complex, interactiv între educaţie, abilităţi practice, aspiraţii, valori şi interesele mediului economic, social, cultural.
Activitatea de orientare şcolară o precede pe cea profesională, ambele fiind componente ale orientării pentru carieră.Termenul de carieră trebuie înţeles în sensul său pozitiv de traseu educativ, profesional ce vizeză integrarea socială. Consider că orientarea pentru carieră este o activitate continuă pe care trebuie să o desfăşoare profesorul, în special profesorul diriginte şi consilierul şcolar şi nu se adresează exclusive elevilor din anii terminali ci este un întreg ce face parte din procesul educaţiei.
Este important ca toţi profesorii să-şi assume în afara sarcinilor educative şi altele de natură socială, externe şcolii. Continuarea

Importanţa grădiniţei si pregătirea cadrului didactic din învăţământul preşcolar

                                                           Autor: prof. înv. preşc. Barbu Stela
Grădiniţa cu PN. nr. 6 Lugoj (structură a Grădiniţei PP. nr. 2 Lugoj)   

În contextul măsurilor privind aşezarea învăţământului din ţara noastră pe baze noi democratice,  o însemnată verigă a acestui sistem este învăţământul preşcolar, care are menirea de a oferi copiilor din ţara noasteă şanse  egale de adaptare la cerinţele şcolare.

Învăţământul preşcolar  din România a făcut timp de aproape patru decenii mari eforturi de a se moderniza sub aspectul structurii, al conţinutului  şi al metodologiei proprii.Eforturile respective , uneori suficient de optimiste şi promiţătoare au fost impulsionate de implicaţiile sociale ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice, de metodele de reformă ale educaţiei preşcolarilor ,încercate cu mult succes în alte ţări. În aceată accepţie , învăţământul preşcolar a dobândit un  conţinut instructiv-educativ cu disciplinele şcolare, care se desfăşoară după o programă minuţioasă şi care urmăreşte pregătirea preşcolarului pentru  integrarea uşoară şi rapidă în activitatea şcolară.

Preocuparea pentru introducerea cat mai timpurie a copiilor intr-un sistem de educaţie instituţionalizat este justificată de faptul, că vârsta preşcolară şi şcolară mică reprezintă o perioadă fundamentală pentru dezvoltarea ulterioară a copilului.

Activitatea instructiv-educativă din grădiniţă se desfăşoară sub   îndrumarea directă a educatoarei .Prin specificul muncii pe care o desfăşoară , prin legătura permanentă pe care o are cu copilul, educatoarea contribuie la formarea omului de mâine , de aceea  munca ei este deosebit de valoroasă.

Pentru a putea desfăşura o muncă instructiv-educativă de calitate educatoarea  trebuie să fie foarte bine pregătită din punct de vedere profesional În primul rând, i se cere să cunoască temeinic psihologia şi  pedagogia preşcolară , precum şi metodicile învăţământului preşcolar. Pregătirea profesionala include, de asemenea şi cunoaşterea igienei preşcolare şi a unor noţiuni de logopedie şi defectologie .

Un rol din ce în ce mai însemnat în pregătirea educatoarei îl ocupă stăpânirea  cunoştinţelor şi a metodelor de studiere a personalităţii copilului ,aplicarea acestora în practica educativă.

În condiţiile unui învăţământ modern este necesar ca educatoarea să fie pregătită pentru mânuirea diferitelor aparate sau mijloace tehnice audiovizuale: aparat de proiecţie, calculator, videoproiector, etc. În pregătirea sa profesională educatoarea trebuie să ţină seama, că pedagogia ca şi celelalte ştiinţe se află într- o permanentă schimbare.Acest lucru implică necesitatea de a se perfecţiona în permanenţă , de a-şi îmbogăţi mereu cunoştinţele. Continuarea

Profilul copiilor supradotați

Autor: instit. Onel Maria-Antoaneta
Școala cu cls. I-VIII, Sagna, Neamț


Elevul
supradotat este acel subiect cu o capacitate intelectuală superioară mediei, observându-se diferenţe cognitive atât la nuvel cantitativ, cât şi calitativ, o maturitate mai mare (percepţie şi memorie vizualǎ), dezvoltarea capacităţii metacognitive la o varstă timpurie (aproximativ 6 ani) şi intuiţie în rezolvarea problemelor, talent creativ şi motivaţie intrinsecă pentru învăţare, precocitate şi talent.

Continuarea