Autor: Ala Morcov, profesor de limba și literatura română,
grad didactic I, L.T. Ion Creangă, c. Coșnița, Rep. Moldova
Non scholae sed vitae discimus
Actuala tendință a sistemului de învăţământ, orientat spre formarea și dezvoltarea competenţelor-cheie, este de a valorifica insistent un model nou de predare-învățare-evaluare a curriculei școlare, în care sânt consolidate cunoștințe din diverse arii curriculare, în vederea educării unei persoane inteligente, apte să înțeleagă lumea din jur și să răspundă imperativelor acesteia, printr-o unitate a cunoașterii. Cu atât mai mult că deja reperul fundamental al instruirii îl constituie Standardele de eficiență a învățării și Referențialul de evaluare a competenţelor specifice formate elevilor prin disciplinele de studiul la toate treptele de școlaritate.
Încă dictonul latin spunea Non scholae sed vitae discimus, deci cea mai relevantă etapă a transferului de cunoștințe și a interdisciplinarității sub forma integrării curriculare este oferită de transdisciplinaritate, termen ce pentru prima dată a fost utilizatîn lucrările lui Jean Piaget, Edgar Morin, Eric Jantsch și lansat în circuit de către Basarab Nicolescu cu trei decenii în urmă. Astăzi este cert că prin învăţarea transdisciplinară elevii îşi conştientizează mult mai clar nevoile, abilităţile și stilurile de învăţare, valorificându-și competențele de identificare a soluțiilor optime pentru rezolvarea multiplelor probleme/ situații racordate la realitatea umană. Continuarea