Studiu de specialitate – Climatul în grupuri sportive și la orele de educație fizică

Autor: prof. Damian Radu-Ionuț
Școala Gimnazială ”Sf. Andrei”, Com. Tăcuta, Jud. Vaslui

Activitățile sportive și cele cuprinse în programa de educație fizică școlară au un caracter comun: mișcarea și activitățile preponderent motrice. Diferența dintre cele două este scopul: performanța în sport și sănătatea în educație fizică. Un alt element comun este interacțiunea în grupuri care urmăresc scopurile pentru care au fost întemeiate.
În cadrul acestor grupuri totalitatea relațiilor diferențiază membrii grupului după funcții și sarcini pentru a realiza obiectivul grupului, de a comunica și de a menține solidaritatea prin structura și rețeaua de comunicații. Totodată, rolurile, percepțiile și preferințele membrilor determină procesele afective ale grupului, iar influența și conducerea grupului este asigurată de lideii formali și cei informali. Climatul grupului este „colorat” de satisfacerea diferențiată a nevoilor și reglementarea relațiilor, interinfluențelor, schimbarea nevoilor și exigențelor grupului, nevoia de afiliere și dominarea, integrarea noilor membri, asigurarea securității membrilor, conștiința colectivă etc. [1] Continuarea

Anunțuri

Studiu de specialitate – Receptarea textului epic în ciclul primar

Autor: înv. Deaconescu Simona
Şcoala Gimnazială Pociovaliştea, Novaci / Gorj

Literatura ca ramură a artei reprezintă obiectul investigării didactico-metodice, o viziune modernă pentru procesul restructurării însuşirii de către elev a specificului literaturii.
În acest context problematic, apare firesc întrebarea: cu ce trebuie să se ocupe metodica literaturii în şcoală: cu predarea sau cu receptarea literaturii?
Prin predare se înţelege, în general, emiterea de informaţii despre o anumită realitate, proces în care emiţătorul deţine un rol activ, iar cel ce ascultă un rol pasiv. Or, cum s-ar vorbi de predare în cazul unei partituri muzicale, al unui tablou sau, în ceea ce ne interesează aici, al unui text literar care implică universuri imaginare, fictive, menite să sensibilizeze cititorul, să-i stimuleze imaginaţia? În nici un fel. În cazul predării unei opere literare, este vorba despre transmiterea unor impresii sau judecăţi critice ale emiţătorului cu dorinţa de a fi învăţate de elevi ca unicele interpretări posibile, ceea ce este iarăşi un nonsens.
Prin limbajul ei conotativ, literatura favorizează lecturile multiple, în funcţie de gradul receptivităţii literar-artistice a cititorilor.
O metodică modernă a însuşirii limbajului specific al literaturii trebuie să se ocupe de procesul receptării artistice a operelor, de metodele, procedeele şi mijloacele specifice ale acestui proces, de înlesnirea contactului direct al elevului cu opera literară.
Susţinând ideea introducerii elevilor din ciclul primar în analiza textelor de citire în funcţie de diversitatea lor, de apartenenţa lor la un anume gen sau specie literară, nu se are în vedere renunţarea la metodele specifice lecţiilor de citire în ciclul primar. Lectura explicativă rămâne metoda care poate asigura atât dezvăluirea mesajului unui text, cât şi familiarizarea elevilor cu instrumente ale muncii cu cartea. Continuarea

Studiu de caz – Reconsolidarea unei unități școlare

Autor: prof. Vasile Titel
Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”, Tg.-Jiu, Gorj

Lucrând cu câțiva ani în urmă în cadrul Liceului Tehnologic Bîrsești din Tg-Jiu, unitate școlară ce a cunoscut un declin accentuat în ultima vreme în ceea ce privește numărul de elevi, am încercat să sprijin unitatea prin găsirea unor elemente care să ducă la îmbunătățirea situației acestei școli
Scurtă descriere a unității școlare
Rădăcinile acestei şcoli se regăsesc începând cu 10 decembrie 1947 când, în prezenţa ministrului Agiu şi secretar general I. Berca se inaugurau cursurile „Şcoalei practice de horticultură” din comuna Bârseşti, judeţul Gorj. Şcoala a luat fiinţă cu o clasă de 45 de elevi, datorită bazei materiale reduse şi a lipsei de cadre didactice care să asigure desfăşurarea procesului de învăţământ.
În anii 2005-2009 unitatea avea un număr de circa 1800 de elevi, urmând o perioadă de declin constant, această unitatea pierzând datorită reducerii numărului de elevi, clasele I-VIII. Tot după această perioadă numărul de clase paralele din învățământul de zi a scăzut de la 3 la 1, iar la clasele de FR a scăzut de la 13 la 1 sau 2.
Analiză SWOT
Puncte tari Continuarea

Colaborarea grădiniţă – familie

Autor: prof. înv. preşcolar Cucu Irina-Elena
Grădinița cu P.N. Nr. 1 Bustuchin, jud. Gorj

Activitatea educativă ce se realizează în grădiniţă nu poate fi separată, izolată de alte influenţe educative ce se exercită asupra copilului şi, mai ales, nu poate face abstracţie de toate acestea.
Educaţia trebuie să se manifeste în permanenţă ca o acţiune unitară, coerentă, iar împlinirea acestui deziderat urmează să stea în mod expres în atenţia personalului didactic calificat pentru a face munca educativă din grădiniţe.
Dacă acest adevăr este arhicunoscut educatoarelor cu experienţă, pentru debutanţi lucrurile nu sunt la fel de evidente datorită faptului ca lor le lipseşte un anumit antrenament în practica educaţională. Iată de ce considerăm necesar ca- pentru relevarea interdependenţelor- să remarcăm trăsăturile definitorii ale mediului preşcolar ca mediu educativ, prin comparaţie cu celelalte două medii educaţionale cu care se află în strânsă legătură: familia şi şcoala.
Mediul familial este primul mediu educativ şi socializator pe care îl cunoaşte copilul şi a cărui influenţă îi marchează esenţial dezvoltarea ca individ. Legătura copilului cu familia este, din această cauză, extrem de puternică şi- din multe puncte de vedere- de neînlocuit.
Considerată în substanţialitatea efectelor pe care le produce, familia îndeplineşte importante funcţiuni în procesul general al 27, fapt ce se reflectă asupra dezvoltării sale: Continuarea

Proiect unic ce va ajuta competițiile sportive din România

A fost realizat primul proiect ce ajută organizatorii de competiții sportive să-și pregătească și să-și administreze mai ușor evenimentele în viitor.

Uită de problemele organizatorice datorate numărului mare de cluburi și de participanți la competiții sporitve si testează proiectul „Ultra Orienteering”!

Proiectulopen-source, numit„Ultra Orienteering”,este realizat de „Asociația Drumeții Montane”, prin voluntarii Alexandru Cănăvoiu și Petronel Postolache, care au arătat că se poate face acel CEVA despre care toți vorbim că trebuie făcut, dar niciodată nu întreprindem pasul următor: să oferim ceva fără a cere ceva în schimb. Continuarea

Numărul 4 / decembrie 2016

data apariției: 27 decembrie 2016
Colaboratori: prof. Ștefania Bondrescu, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Delia Croitoru, prof. Liviu-Petruț Duță, prof. Maria Feroiu, prof. Maria Marin, ed. Marinela Pascal, prof. Magdalena Pelcu, prof. Iulieta Poață, prof. Elena Tecuci

Numărul 4 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 16-27 ianuarie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (5) va apărea în februarie 2017. Materialele se trimit până pe 17 februarie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Educația morală prin intermediul basmului

Autor: prof. înv. primar Pelcu Magdalena
Școala Gimnazială “Șerban Cioculescu” Găești, jud. Dâmbovița

Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare. Cadrele didactice se confruntă cu problema de a-i pregăti optim pe elevi pentru a reuşi, pentru a fi prosperi şi productivi într-un viitor pe care nu-l putem prevedea în detaliu.
Ipoteza cercetării
Pornind de la concluziile ce se desprind din cercetările întreprinse de Nicolae Roşianu şi George Călinescu asupra studiului basmului precum şi de la constatările făcute în orele de limba şi literatura română, am formulat următoarea ipoteză: introducerea metodelor moderne pentru studiul basmului duce la o mărire a eficienţei însuşirii valorilor estetice comparativ cu însuşirea acestora prin instruirea tradiţională;
Formularea ipotezei a determinat fixarea scopului urmărit prin prezenta cercetare, scop de natură aplicativă. Aceasta constă în stabilirea căilor de integrare a metodelor moderne în orele de literatură română astfel încât să crească gradul de solicitare al elevilor în operarea cu valori etico-estetice, participarea efectivă a acestora în fiecare moment al procesului de învăţare.
Eşantionul de studiu Continuarea

Studiu de specialitate – Principiile didacticii și valorificarea lor în învățământul matematic

Autor: prof. Duță Liviu – Petruț
Școala Gimnazială Mogoșani, jud. Dâmbovița

Didactica predării matematicii se situează la granița dintre psihologie, pedagogie, didactică și matematică și studiază conținutul învățământului matematic, structura acestuia și metodele de predare-învățare și evaluare corespunzătoare.
Matematica este disciplina care, prin însăși existența ei, are menirea de a forma o gândire investigatoare. Este știința cea mai operativă, care are cele mai multe și mai complexe legături de viață. De aceea, se impune o permanentă preocupare în perfecționarea continuă a metodelor și mijloacelor de învățământ pentru a realiza o educație matematică, cu implicații serioase în dezvoltarea elevului și formarea lui ca om util societății din care face parte.
Concepția de bază asupra învățământului matematicii, altfel spus norme generale care direcționează activitatea didactică, este concentrată în principiile didacticii, enunțate de Comenius:
1) Principiul caracterului științific al învățământului matematic se manifestă, în primul rând, prin corectitudinea informațiilor, iar în al doilea rând, prin gradul de rigoare adoptat. În învățământ, corectitudinea informațiilor ar trebui să fie asigurată de manualele școlare sau de alte materiale utilizate (auxiliare didactice, ghiduri, culegeri), iar rigoarea expunerii impune obligatoriu și accesibilitate și intuiție. Continuarea

Studiu de specialitate – Simbolistica personajelor hugoliene în romanul ”Mizerabilii”

Autor: prof. Bondrescu Ștefania
Școala Gimnazială Leotești, sat Leotești, jud. Olt

Victor Hugo este considerat cea mai proeminentă prezență literară a secolului al XIX-lea și unanim acceptat ca șeful incontestabil al mișcării romantice.
Personalitatea lui debordantă domină practic tot secolul, nu numai prin cariera literară foarte lungă, dar și prin fecunditatea literară și prin varietatea genurilor abordate. Când vorbim despre Victor Hugo, vorbim despre un model de romancier romantic, despre poetul romantic, despre dramaturgul Victor Hugo.
Ideile sale sociale îi acaparează aproape întreaga creație, conferindu-i unicitate și originalitate. Hugo a ,,cântat” în creațiile sale- fie în poezia lirică, epică, satirică, fie în teatrul în versuri sau în proză, fie în romane- cele mai alese și mai nobile sentimente umane: dragostea părintească, măreția și bunătatea sufletească a sărmanilor, puterea lor de sacrificiu, frumusețea interioară contrastând cu defectele fizice, patriotismul, curajul, noblețea, credința în Dumnezeu.
Personajele din ”Mizerabilii” sunt simbolice și contrastante, populând lumea romanului ca într-un joc amețitor de lumini și umbre. Continuarea

Studiu de specialitate – Surse ale comicului în opera ”Amintiri din copilărie”

Autor: prof. Bondrescu Ștefania
Școala Gimnazială Leotești, sat Leotești, jud. Olt

În contextul în care se discută despre comicul lui Ion Creangă, opera unitară a acestuia devine scena pe care se joacă multiple variante ale comicului: comicul burlesc (stârnit de imitarea personajelor sau a faptelor acestora), comicul tragic, comicul umoristic (dovedit prin simpatie, acceptare, compasiune pentru anumite defecte umane), comic sarcastic (față de situații sau personaje, împrejurări, fapte), comicul grotesc (prin care sunt prezentate urâțenia fizică și morală, accentuându-se trăsăturile negative).
În ”Amintiri din copilărie” cea mai mare atracție o reprezintă comicul și râsul stârnit, voia bună. Plăcerea de a glumi a autorului transpune cititorul într-o altă lume, o lume fără vârstă, mitică. Zoe Dumitrescu Bușulenga remarca ,,De la un capăt la altul, opera lui Ion Creangă este un hohot de râs … este râsul tonic al țăranului cu concepție optimistă de viață”.
Crearea bunei dispoziții are rolul de a pune într-o altă dimensiune faptele reale prezentate. Mijloacele prin care este realizat comicul sunt foarte variate. Continuarea

Metode de predare a analizei matematice

Autor: prof. Poaţă Iulieta
Liceul Tehnologic Tismana, Loc. Tismana, Jud. Gorj

Pentru ca drumul, destul de dificil, pe care îl au de parcurs elevii pentru aprofundarea noţiunilor de analiză matematică să fie mai usor, mai eficient, trebuie repectate câteva cerinţe în prezentarea conţinuturilor acestora. Pentru realizarea obiectivelor instructiv-formative ale predării analizei matematice se impun :
•Respectarea logicii ştiinţei, fiind necesar ca selectarea şi prezentarea cunoştinţelor să urmeze ordinea lor firească;
•Respectarea logicii didactice, prezentarea conţinutului facându-se în şi numai în funcţie de capacităţile reale de asimilare ale elevilor;

•Introducerea sistematică şi selectivă a noilor achiziţii ale cercetării matematice sau cercetării metodico-pedagogice;
•Considerarea analizei matematice nu numai ca un domeniu important al matematicii, dar şi ca fapt de cultură. Continuarea

Rolurile manageriale ale profesorului

Autor: prof. Maftei Anca
Școala Gimnazială Domnească ”Grigore Ghica-Vodă”, Târgu-Neamț

Învățământul, ca domeniu prioritar al vieții sociale, ca ,,întreprindere” de lungă durată, de care depinde formarea celui mai important factor al națiunii-omul pregătit prin studii, forță de muncă şi specialiştii-nu poate şi nici nu trebuie să-şi permită să aibă eşecuri.
În acest sens, el are nevoie de o conducere competentă şi eficientă. Conducerea competentă şi eficientă a învățământului, atât la nivelul sistemului, cât şi al instituției de învățământ, necesită fundamentarea ei ştiințifică. La baza acestei fundamentări stă ştiința conducerii învățământului sau managementul educațional.
A fi profesor-manager reprezintă o reformulare, la un nivel calitativ superior, a vechiului rol de conducător al acţiunii de formare-dezvoltare a elevilor, prin predarea, învățarea şi evaluarea disciplinei de specialitate, prin activităti instructiv-educative. După E. Joița procesul de învățământ, ca proces instructiv-educativ, reprezintă un proces managerial. Continuarea

Magia Crăciunului

Autor: prof. Rusu Mihaiela
Şcoala Gimnazială Noşlac, jud. Alba

Odata cu sosirea lunii decembrie, se apropie şi cea mai aşteptată sărbătoare, de catre toată lumea, în special de copii, sărbătoarea Crăciunului.
Atunci când zăpada se aşterneca o mantie albă şi strălucitoare şi când soarele nu mai este la fel de darnic nemaiavând atâta putere pentru a strălucii îşi face simţită prezenţa primul semn al sosirii iernii.
Copacii îndoiţi din cauza frigului, cu reci podoabe în ramurile goale, împodobite cu beteală sunt îmbracaţi în haine albe şi pufoase, fluturaşii de argint zboară pe aripile nevazute ale vântului, jucâdu-se de-a prinsea prin aer, iar cerul e asemenea unei oglinzi de gheaţa, gri, senin şi pustiu.
Copiii zburdă pe uliţele înzepezite, glasurile lor cristaline slăvind naşterea lui Cristos. Continuarea

Jocul de rol în orele de limba engleză

Autor: prof. Agneta Nistora
Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad

Obiectivul fundamental al învăţării limbilor străine este achiziţionarea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru o comunicare adecvată situaţional şi acceptată social.
Activităţile comunicative desfăşurate în orele de limba engleză sunt extrem de utile întrucât ele contribuie la formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Prin participarea la astfel de activităţi elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune orală în diverse contexte comunicative si va dobândi fluenţă în exprimarea în limba engleză.
Principalele argumente în favoarea utilizării jocului de rol în orele de limba engleză ar fi cele enumerate în cele ce urmează. Elevii pot experimenta o gamă variată de experienţe din viaţa de zi cu zi. Funcţiile comunicative, structurile gramaticale şi elementele de vocabular care pot fi prezente în activităţile de tip joc de rol depăşesc limitele altor activităţi în perechi sau pe grupe. Prin intermediul jocului de rol elevii îşi pot dezvolta competenţe de exprimare orală în orice situaţie. Pentru mulţi elevi jocul de rol reprezintă o utilă ,,repetiţie” pentru viaţa reală, permiţându-le nu doar să dobândească noi seturi de expresii, dar şi să înveţe cum să interacţioneze cu colocutorii în diferite situaţii cotidiene. Continuarea

Cadrul didactic, factor implicat în viitoarea carieră a elevului

Autor: prof. Delia Croitoru
Școala Gimnazială ”Dimitrie Grecescu”, Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți

Activitatea de orientare a carierei în mediul şcolar poate fi descrisă ca o activitate care să sprijine elevii să-şi clarifice propriile deprinderi, abilităţi, competenţe, ca şi resursele şi opţiunile în relaţia cu sistemul educaţional, piaţa muncii şi viaţă, în general.
Activitatea profesorului, în special a dirigintelui, în ceea ce priveşte orientarea carierei este un proces complex, interactiv între educaţie, abilităţi practice, aspiraţii, valori şi interesele mediului economic, social, cultural.
Activitatea de orientare şcolară o precede pe cea profesională, ambele fiind componente ale orientării pentru carieră.Termenul de carieră trebuie înţeles în sensul său pozitiv de traseu educativ, profesional ce vizeză integrarea socială. Consider că orientarea pentru carieră este o activitate continuă pe care trebuie să o desfăşoare profesorul, în special profesorul diriginte şi consilierul şcolar şi nu se adresează exclusive elevilor din anii terminali ci este un întreg ce face parte din procesul educaţiei.
Este important ca toţi profesorii să-şi assume în afara sarcinilor educative şi altele de natură socială, externe şcolii. Continuarea

Activitaţile extraşcolare – mijloc de dezvoltare a creativitaţii la vârsta preşcolară

Autor: ed. Pascal Marinela
G.P.N. Chersăcosu, com. Stănileşti, jud. Vaslui

Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând.
Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale.
Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi. Dintre aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive- educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar.
În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. Continuarea

Studiu de specialitate – Influența performanței școlare asupra nivelului de aspirație și a stimei de sine

Autor: prof. logoped Buduruță Maria Claudia
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Botoşani

Evoluţia elevului pe plan şcolar nu rămâne fără urmări asupra dinamicii sale psihologice.
Există deja o serie de studii asupra consecinţelor de ordin psiho-social ale performanţelor obţinute de copil – în special adolescent. Studiul de faţă îşi propune abordarea acestei teme generale din două puncte de vedere distincte, unul pe plan psihologic intrinsec, iar altul din registrul dinamicii psihologice asociate cauzal performanţelor şcolare.
Astfel, se au în vedere în primul rând influenţele pe care le exercită nivelul de performanţă şcolară asupra stimei de sine a individului, ca rezultat al evaluărilor generale orientate asupra propriei persoane. Având în vedere determinările multiple ale stimei de sine, grupate în două registre de ansamblu – cel al comparării subiective cu propriile standarde, respectiv cel bazat pe comparaţiile sociale – performanţa şcolară se poate dovedi un criteriu important, cu influenţe semnificative asupra nivelului general de auto-evaluare al adolescenţilor.
Pe de altă parte nivelului de aspiraţie al elevilor faţă de performanţele lor viitoare pe plan şcolar. In această privinţă, performanţele din trecut pot funcţiona, pe plan psihologic, ca „ancore” în raport cu care subiectul să îşi construiască aşteptările vizavi de cele din viitor. Continuarea

Studiu de specialitate – Luceafărul și influențele populare

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Cercetarea manuscriselor lui Eminescu a dat pe față imensa muncă a poetului în domeniul literaturii populare. Cunoscător al tuturor provinciilor, Eminescu, în aceste manuscrise, înfrățește poezii din Banat și Transilvania cu poezii din Moldova de Nord și Bucovina, după cum înfrățește particularități de grai din toate regiunile românești. Și această activitate explică de ce Eminescu a putut, prin gândurile și arta lui, să devină cel mai desăvârșit reprezentant al sufletului românesc.
Sensul larg pe care îl are cuvântul folclor la Eminescu, lămurește multiple activități de culegător-producător și de creator pe baze populare.

Nu e numai un culegător pasionat de poezie populară, nu rămâne la simpla reproducere a materialului, ci își găsește în el izvor pentru imaginația lui creatoare. Continuarea

Între tradiţie şi modernitate – Obiceiuri laice şi religioase ale unui popor reflectate în literatură

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

“A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi întreaga ta avere sufletească nepoţilor, asta o face tradiţia” – George Coşbuc
Limba noastră cunoaşte două cuvinte ce definesc acelaşi lucru: obicei şi datină, cuvinte pe care dicţionarul limbii române contemporane le consideră sinonime. Totuşi, o nuanţă, care diferenţiază sfera unuia de sfera celuilalt, mai mult stilistică, există. Datina poate fi termenul general popular pentru tot ceea ce se practică după anumite reguli. Obiceiul cuprinde ansamblul manifestărilor folclorice legate de un anumit eveniment sau de o anumită dată.
Folcloristica a grupat în general obiceiurile calendaristice în patru cicluri, care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă. Continuarea