Rolurile manageriale ale profesorului

Autor: prof. Maftei Anca
Școala Gimnazială Domnească ”Grigore Ghica-Vodă”, Târgu-Neamț

Învățământul, ca domeniu prioritar al vieții sociale, ca ,,întreprindere” de lungă durată, de care depinde formarea celui mai important factor al națiunii-omul pregătit prin studii, forță de muncă şi specialiştii-nu poate şi nici nu trebuie să-şi permită să aibă eşecuri.
În acest sens, el are nevoie de o conducere competentă şi eficientă. Conducerea competentă şi eficientă a învățământului, atât la nivelul sistemului, cât şi al instituției de învățământ, necesită fundamentarea ei ştiințifică. La baza acestei fundamentări stă ştiința conducerii învățământului sau managementul educațional.
A fi profesor-manager reprezintă o reformulare, la un nivel calitativ superior, a vechiului rol de conducător al acţiunii de formare-dezvoltare a elevilor, prin predarea, învățarea şi evaluarea disciplinei de specialitate, prin activităti instructiv-educative. După E. Joița procesul de învățământ, ca proces instructiv-educativ, reprezintă un proces managerial. Continuarea

Magia Crăciunului

Autor: prof. Rusu Mihaiela
Şcoala Gimnazială Noşlac, jud. Alba

Odata cu sosirea lunii decembrie, se apropie şi cea mai aşteptată sărbătoare, de catre toată lumea, în special de copii, sărbătoarea Crăciunului.
Atunci când zăpada se aşterneca o mantie albă şi strălucitoare şi când soarele nu mai este la fel de darnic nemaiavând atâta putere pentru a strălucii îşi face simţită prezenţa primul semn al sosirii iernii.
Copacii îndoiţi din cauza frigului, cu reci podoabe în ramurile goale, împodobite cu beteală sunt îmbracaţi în haine albe şi pufoase, fluturaşii de argint zboară pe aripile nevazute ale vântului, jucâdu-se de-a prinsea prin aer, iar cerul e asemenea unei oglinzi de gheaţa, gri, senin şi pustiu.
Copiii zburdă pe uliţele înzepezite, glasurile lor cristaline slăvind naşterea lui Cristos. Continuarea

Jocul de rol în orele de limba engleză

Autor: prof. Agneta Nistora
Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad

Obiectivul fundamental al învăţării limbilor străine este achiziţionarea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru o comunicare adecvată situaţional şi acceptată social.
Activităţile comunicative desfăşurate în orele de limba engleză sunt extrem de utile întrucât ele contribuie la formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Prin participarea la astfel de activităţi elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune orală în diverse contexte comunicative si va dobândi fluenţă în exprimarea în limba engleză.
Principalele argumente în favoarea utilizării jocului de rol în orele de limba engleză ar fi cele enumerate în cele ce urmează. Elevii pot experimenta o gamă variată de experienţe din viaţa de zi cu zi. Funcţiile comunicative, structurile gramaticale şi elementele de vocabular care pot fi prezente în activităţile de tip joc de rol depăşesc limitele altor activităţi în perechi sau pe grupe. Prin intermediul jocului de rol elevii îşi pot dezvolta competenţe de exprimare orală în orice situaţie. Pentru mulţi elevi jocul de rol reprezintă o utilă ,,repetiţie” pentru viaţa reală, permiţându-le nu doar să dobândească noi seturi de expresii, dar şi să înveţe cum să interacţioneze cu colocutorii în diferite situaţii cotidiene. Continuarea

Cadrul didactic, factor implicat în viitoarea carieră a elevului

Autor: prof. Delia Croitoru
Școala Gimnazială ”Dimitrie Grecescu”, Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți

Activitatea de orientare a carierei în mediul şcolar poate fi descrisă ca o activitate care să sprijine elevii să-şi clarifice propriile deprinderi, abilităţi, competenţe, ca şi resursele şi opţiunile în relaţia cu sistemul educaţional, piaţa muncii şi viaţă, în general.
Activitatea profesorului, în special a dirigintelui, în ceea ce priveşte orientarea carierei este un proces complex, interactiv între educaţie, abilităţi practice, aspiraţii, valori şi interesele mediului economic, social, cultural.
Activitatea de orientare şcolară o precede pe cea profesională, ambele fiind componente ale orientării pentru carieră.Termenul de carieră trebuie înţeles în sensul său pozitiv de traseu educativ, profesional ce vizeză integrarea socială. Consider că orientarea pentru carieră este o activitate continuă pe care trebuie să o desfăşoare profesorul, în special profesorul diriginte şi consilierul şcolar şi nu se adresează exclusive elevilor din anii terminali ci este un întreg ce face parte din procesul educaţiei.
Este important ca toţi profesorii să-şi assume în afara sarcinilor educative şi altele de natură socială, externe şcolii. Continuarea

Activitaţile extraşcolare – mijloc de dezvoltare a creativitaţii la vârsta preşcolară

Autor: ed. Pascal Marinela
G.P.N. Chersăcosu, com. Stănileşti, jud. Vaslui

Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând.
Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale.
Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi. Dintre aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive- educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar.
În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. Continuarea

Studiu de specialitate – Influența performanței școlare asupra nivelului de aspirație și a stimei de sine

Autor: prof. logoped Buduruță Maria Claudia
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Botoşani

Evoluţia elevului pe plan şcolar nu rămâne fără urmări asupra dinamicii sale psihologice.
Există deja o serie de studii asupra consecinţelor de ordin psiho-social ale performanţelor obţinute de copil – în special adolescent. Studiul de faţă îşi propune abordarea acestei teme generale din două puncte de vedere distincte, unul pe plan psihologic intrinsec, iar altul din registrul dinamicii psihologice asociate cauzal performanţelor şcolare.
Astfel, se au în vedere în primul rând influenţele pe care le exercită nivelul de performanţă şcolară asupra stimei de sine a individului, ca rezultat al evaluărilor generale orientate asupra propriei persoane. Având în vedere determinările multiple ale stimei de sine, grupate în două registre de ansamblu – cel al comparării subiective cu propriile standarde, respectiv cel bazat pe comparaţiile sociale – performanţa şcolară se poate dovedi un criteriu important, cu influenţe semnificative asupra nivelului general de auto-evaluare al adolescenţilor.
Pe de altă parte nivelului de aspiraţie al elevilor faţă de performanţele lor viitoare pe plan şcolar. In această privinţă, performanţele din trecut pot funcţiona, pe plan psihologic, ca „ancore” în raport cu care subiectul să îşi construiască aşteptările vizavi de cele din viitor. Continuarea

Studiu de specialitate – Luceafărul și influențele populare

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Cercetarea manuscriselor lui Eminescu a dat pe față imensa muncă a poetului în domeniul literaturii populare. Cunoscător al tuturor provinciilor, Eminescu, în aceste manuscrise, înfrățește poezii din Banat și Transilvania cu poezii din Moldova de Nord și Bucovina, după cum înfrățește particularități de grai din toate regiunile românești. Și această activitate explică de ce Eminescu a putut, prin gândurile și arta lui, să devină cel mai desăvârșit reprezentant al sufletului românesc.
Sensul larg pe care îl are cuvântul folclor la Eminescu, lămurește multiple activități de culegător-producător și de creator pe baze populare.

Nu e numai un culegător pasionat de poezie populară, nu rămâne la simpla reproducere a materialului, ci își găsește în el izvor pentru imaginația lui creatoare. Continuarea

Între tradiţie şi modernitate – Obiceiuri laice şi religioase ale unui popor reflectate în literatură

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

“A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi întreaga ta avere sufletească nepoţilor, asta o face tradiţia” – George Coşbuc
Limba noastră cunoaşte două cuvinte ce definesc acelaşi lucru: obicei şi datină, cuvinte pe care dicţionarul limbii române contemporane le consideră sinonime. Totuşi, o nuanţă, care diferenţiază sfera unuia de sfera celuilalt, mai mult stilistică, există. Datina poate fi termenul general popular pentru tot ceea ce se practică după anumite reguli. Obiceiul cuprinde ansamblul manifestărilor folclorice legate de un anumit eveniment sau de o anumită dată.
Folcloristica a grupat în general obiceiurile calendaristice în patru cicluri, care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă. Continuarea

Blocaje şi bariere în comunicarea didactică. Modalităţi de depăşire a acestora

Autor: prof. Dăncău Ramona Ionela
Şcoala Gimnazială Bîlvăneşti, jud. Mehedinţi

1. Comunicarea didactică
Indiferent de modul de abordare (ca act, sistem, cod sau mijloc) comunicarea stă la baza organizării şi evoluţiei sociale, influenţând raporturile, pe orizontală şi pe verticală între oameni, fiind considerată drept cea mai importantă competenţă socială cu implicaţii în manifestarea şi dezvoltarea celorlalte.
Teoria generală a comunicării precizează că orice comunicare constă în deplasarea unei cantităţi de informaţii de la un element la altul, când este vorba de acelaşi sistem, sau de la un sistem la altul când este vorba de sisteme diferite.
Comunicarea pedagogică reprezintă un transfer complex de informaţii între două entităţi ce-şi asumă simultan sau succesiv rolurile de emiţător şi receptor, semnificând conţinuturi dezirabile în contextul procesului instructiv-educativ. Comunicarea pedagogică presupune o interacţiune de tip feedback, privind atât explicaţiile explicite cât şi pe cele adiacente, intenţionate sau formate pe parcursul comunicării. Continuarea

Obiceiuri tradiționale de iarnă

Autor: prof. Marin Maria
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Crăciunul copiilor
În data de 6 decembrie este Sf. Nicolae – protector al copiilor, dar şi al tâlharilor, al corăbierilor şi al oştenilor. El este primul moş darnic sau justiţiar, care le face cadouri copiilor odată cu venirea iernii; de aici vine şi o altă denumire a zilei de 6 decembrie. O vorbă populară spune: „Când îşi scutură Sf. Neculai barba lui cea albă, ninge negreşit”.
De Sf. Nicolae ne rugăm să fim păziţi de boli şi mai ales de lovituri. Şi în această zi se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, lăudând rodul livezilor. De Sf. Nicolae, acesta bucurându-se de un statut deosebit în panteonul popular, e firesc ca sărbătoarea lui să fie una complexă, a cărei sacralitate se prelungeşte până în 7 decembrie, când se serbează Ciuda lui Sf. Neculai, zi în care nu se lucrează, se fac praznice pentru cei morţi de moarte năprasnică, înecaţi, mâncaţi de lupi, precum şi pentru cei pierduţi fără urmă prin lume.
În aceeaşi zi este Sf. Filofteia, sărbătoare aşteptată de fete, care se roagă să fie ajutate în căsătorie şi lăuzie, dar şi de gospodari, care doresc binele vitelor din bătătură. Continuarea

Literatura și pictura – arte complementare

Autor: prof. Gheorghe Cornelia
Colegiul ”Gheorghe Tătărescu” Rovinari, Gorj

Literatura și artele se înrudesc prin felul în care reflectă realitatea, în operă realitatea apărând nu așa cum este, ci filtrată prin subiectivitatea umană.
De asemenea, literatura și celelalte arte se mai apropie prin faptul că toate sunt limbaje cu funcție de comunicare și funcție estetică. Limbajul poetic este un limbaj al limbajelor pentru că artele comunică în cuvinte. Arta nu poate exista fără cuvinte, deoarece prin cuvinte se făuresc și se receptează înțelesurile sensibilizate.
În eseul său Laocoon sau Despre granițele dintre pictură și poezie (1765), Lessing afirmă că pictura și sculptura sunt arte spațiale ce imită corpuri, iar muzica și poezia sunt arte temporale, având ca obiect al imitației acțiunile. Poezia se aseamănă cu artele plastice prin aceea că este și ea o artă a reprezentării, tratează subiecte și începe cu imitația realului. Continuarea

În sprijinul părinţilor

Autor: prof. înv. preşcolar Cristina Antal
Şcoala Gimnazială „Sfântu Ilie” Topliţa, Harghita

La şcoală, la grădiniţă, pe stradă, la restaurant, aşteptând să intrăm la cinema putem observa comportamentul copiilor. Atunci când vedem părinţi fericiţi alături de copiii lor care sunt la fel de fericiţi ne punem întrebarea „Care este secretul lor?” sau „Oare cum reuşesc?”.
Unii părinţi consideră că ameninţând cu pedeapsa pot să ajungă la rezultatul mult dorit. Unora le vine mai uşor să ademenească copiii cu dulciuri sau poate chiar cu nişte cadouri scumpe.
Pe de altă parte, pedagogii care au studiat comportamentul copiilor ne spun că ceea ce ne ajută cu adevărat la educarea copiilor este să le spunem, foarte clar şi de la o vârstă cât mai fragedă, care sunt aşteptările noastre.
În felul acesta ei interiorizează aceste aşteptări şi cu timpul ele devin propriile lor aşteptări. Cu alte cuvinte, e în natura copiilor să-şi mulţumească părinţii şi astfel se vor comporta aşa cum sunt învăţaţi de aceştia. Continuarea

Studiu de specialitate – Hipercorectitudinea în limbajul colocvial

Autor: prof. Tecuci Elena
Şcoala Gimnazială Fălcoiu, jud. Olt

Hipercorectitudinea (numită și hiperliterarizare sau, în anumite cazuri, hiperurbanism) este o greșeală de limbă care constă în aplicarea mecanică a unei analogii sau a unei reguli lingvistice valabile în alte situații.
O grafie, o pronunție sau o construcție conținînd o astfel de greșeală se numesc hipercorecte. Hipercorectitudinea apare tocmai din teama de a nu greși, prin efortul conștient al vorbitorului de a se conforma normelor limbii literare. Deși prefixul hiper- înseamnă în general „foarte”, „excesiv de”, hipercorectitudinea nu este corectitudinea dusă la extrem, ci o greșeală.
Noțiunea de hipercorectitudine aparține deopotrivă gramaticii normative, care stabilește ce e corect și ce e greșit, cît și gramaticii descriptive, care observă fenomenele de limbă fără a le judeca.

În cazul din urmă, cu precădere în domeniul etimologiei, fenomenul hipercorectitudinii poate explica apariția anumitor pronunții, grafii sau construcții, care uneori se răspîndesc atît de mult încât ajung în cele din urmă să se impună în uz și chiar să ia locul formelor anterioare. Continuarea

Ciorăpei de colorat

Inaugurăm o nouă categorie – MATERIALE GRATUITE. Aici vor fi postate cele mai frumoase materiale pe care le-am adunat/găsit pe internet. Imaginile vor avea o rezoluție optimă pentru printat și vor fi însoțite în mod obligatoriu de sursa de unde au fost luate. Începem, cum era firesc, cu subcategoria IARNA.
Azi – Ciorăpei de colorat. Se pot colora, picta  după formele desenate sau se pot decora dupa imaginația fiecăruia. Enjoy!
sursa: http://www.milliande-printables.com/ 

Pentru un viitor verde!

Promovarea drumeției montane, ca mod de petrecere a timpului liber și chiar mai mult decât atât, ca mod de cunoaștere a mediului și de învățare despre cum să ne ducem traiul într-un mod sănătos, cât și realizarea de proiecte diverse pe diverse teme unde tinerii învață despre ecologie, marketing, software și web development, reprezintă preocupări ale membrilor și voluntarilor Asociației Drumeții Montane, ce a fost înființată în anul 2010.

Pentru cei pasionați de turism și sport avem o veste bună: a fost realizat calendarul evenimentelor ce se vor organiza în cadrul Campionatului Național de Turism Sportiv “Ștafeta Munților” anul viitor. Continuarea

Studiu de caz – Stimularea performanţelor la elevii dotaţi

Autor: prof. Delia Croitoru
Școala Gimnazială ”Dimitrie Grecescu”, Drobeta Turnu Severin, Mehedinți

REZUMAT
Una dintre cerinţele învăţământului este formarea la elevi a deprinderilor de studiu individual, a capacităţii de a gândi creator.Această cerinţă se realizează într-un mod deosebit la elevi dotaţi, prin faptul că ei sunt speciali prin modul lor de gândire complexă şi dinamică.
Educaţia lor se realizează diferenţiat, printr-o alternativă educaţională orientată către principii de dotare intelectuală. Ei au abilităţi speciale în raport cu alţi elevi din generaţia lor, asigurând obţinerea unor performanţe şcolare ridicate .
CUVINTE CHEIE: evaluare criterială, metode non-experimentale, probe investigative.
IPOTEZA CERCETĂRII
Ipoteza propusă ca să verific în plan practic dacă va creşte performanţa elevilor la concursuri, atunci când li se vor trasa sarcini diferenţiate la inspectiile de specialitate.

OBIECTIVELE CERCETĂRII:
-stabilirea performanţei şcolare individuale;
– urmărirea progresului, avansării lor pe linia activităţii independente şi diferenţiate;
-perfecţionarea succesului şcolar. Continuarea

Ce înseamnă să fii un bun dascăl…

Autor: prof. înv. primar Cîrstoi Livia
Școala Gimnazială ”G. E. Palade”, Buzău

„Gândește-te că lecția este un spectacol ce trebuie pregătit. Tu oprește-ți rolul secundar, dar interpretează-l astfel încât să poată fi răsplătit cu un Oscar.”
Se spune că „un dascăl bun echivalează cu un noroc în viață.” Învățarea școlară pune bazele învățării pe durata întregii vieți.
Rolul cadrului didactic este de a crea un climat școlar pozitiv, o relație de tip democratic, în care nota caracteristică o constituie cooperarea și pateneriatul între cele două componente ale actului educațional.
Comportamentul profesorului ar trebui să se caracterizeze prin tendința de a se integra în climatul clasei, de a se identifica cu viața și activitatea elevilor, de a se proiecta pe sine în rolul elevilor, de a se identifica cu ei și de a răspunde la solicitările acestora.
Caracteristica esențială a relației de tip profesor – elev este colaborarea dintre participanții la instruire. Relațiile democratice sunt și multidirecționale, adică de conlucrare și de sprijinire a autoactivității, de influențare și cooperare. Într-un autentic act educativ, educatorul și educatul formează un cuplu didactic interdependent de modelare și automodelare reciprocă, ce parcurge diverse etape ierarhice într-o continuă spirală ascendentă. Continuarea

Însuşirea cititului şi a scrisului – condiţie esenţială a învăţării eficiente

Autor: prof. înv. primar Ghenea Simona
Colegiul Naţional ”Elena Cuza”, Craiova

MOTO: „Te laşi de carte o săptămână, ea se lasă de tine o lună. Te laşi de carte o lună-două, ea se lasă de tine un an, te laşi un an-doi, te-ai lăsat de ea pentru totdeauna.” (Dimitrie Gusti)

1. Învăţarea în concordanţă cu cerinţele şi condiţiile vieţii sociale
Continuitatea în munca intelectuală o putem considera o lege de aur a studiului individual, o muncă plină de efort, cu atât mai importantă cu cât noi, oamenii, căutăm să evităm eforturile prea mari.
Pentru formarea unui om care să se profesionalizeze rapid în anumite direcţii se impune o nouă viziune asupra sarcinilor care revin şcolii şi implicit dascălilor ei.
În această etapă creşte rolul şi importanţa învăţământului primar pentru evoluţia tineretului. Continuarea