Studiu de caz

Autor: prof. înv primar Nistor Mihaela
Școala Gimnazială Nr. 1 Balcani, jud. Bacău

Descrierea cazului
Alexandra, 10 ani, clasa a IV-a
Eleva face parte dintr-o familie cu doi copii. Relaţiile din familie sunt armonioase, preocupându-se de dezvoltarea optimă a copilului .
Din discuţiile cu mama, cu copilul, dar si din observaţiile personale, am constatat ca fetita are un comportament normal, atât la şcoala, cat si acasă. Este sociabilă, cooperantă, este atentă, disciplinată, politicoasă, răspunde la toate solicitările și sarcinile de lucru date.
Eleva prezintă tulburări de citit–scris: citire lentă, fragmentată (pe silabe sau litere), cu multe ezitări, pauze; face deseori inversiuni de litere/silabe: „el”-„le”, „al”-„la”, „un”-„nu”, „ul”-„lu”; omite si inlocuieste litere, silabe, grupuri de litere, diftongi, cuvinte de legatura: de exemplu scrie„giocel” in loc de „ghiocel”, „pimejdie” in loc de „primejdie”, scrie cu aspect dezordonat.La momentul actual, fetița înregistreaăa rezultate slabe la învatatură din cauza limbajului deficitar.
Particularitați individuale: Continuarea

Studiu de specialitate: Psihologia traumei – studiu de caz

Autor: prof. Turcu – Decu Daniela – Camelia
Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau”, Brăila

Elena, elevă în clasa a IX-a, pare la prima vedere o fată liniştită, care evită să vorbească.
Doamna dirigintă a pus la început comportamentul său ezitant pe seama faptului că la începutul clasei a IX-a elevii au nevoie, în funcție de particularitățile fiecăruia, de o oarecare perioadă de acomodare la noul colectiv. În timp, doamna dirigintă, din discuțiile avute cu Elena, a constatat următoarele: din cauza faptului că mama este plecată în Spania, ea a rămas în grija tatălui.
Numai că, acesta având grave probleme cu alcoolul, aceasta a profitat de lipsa de interes a acestuia pentru evoluţia sa şcolară şi, ca urmare, au început să se manifeste tulburări de comportament şi la învăţătură.
Descoperirea cauzelor generatoare:
– Elena nu are prieteni, nu socializează cu colegii de clasă și este tot timpul deprimată; Continuarea

Studiu de caz – Proiectul eTwinning

Autor: prof. Rudișteanu Ana-Maria
Colegiul Tehnic „Tomis”, Constanța

Educaţia omului modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie orientată pe nivel (limitată ca număr de cursanţi şi perioadă de timp) şi să se orienteze către o educaţie continuă, capabilă să îl pregătească pe individ oriunde s-ar afla şi nelimitat în timp.
Societatea se dezvoltă permanent, tehnologia este în progres continuu, astfel că un cadru didactic modern, inovativ trebuie să se adapteze acestor modificări. Materialul încearcă că prezinte beneficiile integrării TIC în educaţie, prin prezentarea unui model de proiect european care se bucură de un real succes în România: proiectul eTwinning.
Problematica integrării noilor tehnologii în educaţie a fost abordată de foarte mult timp şi analizată din perspective multiple, fiind evidenţiate, în mod deosebit avantajele, implicaţiile şi resursele necesare la diverse niveluri. Progrese semnificative s-au înregistrat în ceea ce priveşte dotarea şcolilor cu tehnologie informatică, racordarea la internet, dezvoltarea de softuri educaţionale, elaborarea de materiale suport şi furnizarea de activităţi de formare pentru cadrele didactice. Continuarea

Studiu de caz – Stimularea și organizarea motivației în învățare a elevilor

Autor: prof. Bâgu Corina
Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului Arad

Subiectul: C. C.
Vârsta: 8 ani şi 7 luni

Prezentarea
C.C. este o fetiţă de aproape 9 ani ani, elevă în clasa a III-a. Provine dintr-o familie organizată, interesată de educaţia ei. Copil dezvoltat normal, cu o stare de sănătate bună, are asigurate toate condiţiile necesare unei bune dezvoltări din toate punctele de vedere. Fiind singurul copil al familiei este puţin răsfăţată de mama şi bunica.
La venirea ei în clasa I, C.C. plângea zilnic, dimineaţa când părinţii o lăsau în clasă, când era provocată să răspundă, când primea o sarcină sau când intra cineva în clasă. Refuza să răspundă când era solicitată, refuza comunicarea cu învăţătorul şi ceilalţi copii, era foarte retrasă, dar liniştită şi cuminte. Deseori când un coleg se apropia de ea şi încerca să-i vorbească începea din nou să plângă. Refuzul sarcinilor şi al comunicării, interiorizarea în lumea ei şi neputinţa de a se adapta la comunitatea şcolară au dus la refuzul participării la activitarea de învăţare şi acumularea unor goluri în cunoştinţele acumulate la şcoală. Continuarea

Studiu de caz – Elev cu dificultăți de învățare

Autor: înv. Panțeru Elena
Șc. Gimnazială Galeșu – Brăduleț, jud. Argeș

Prezentarea cazului:
Numele elevului: E. F.,vârsta 9 ani, clasa a III-a.
Elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de performanţă la disciplinele: limba română, matematică, ştiinţe, limba germană. Rezultate acceptabile are la disciplinele: religie, educaţie muzicală, educaţie plastică şi educaţie fizică.
Date despre mediul familial:
Este fiul lui E.M.L., tatăl fiind necunoscut. Din cauza condiţiilor precare, copilul locuieşte cu naşii lui, fiind crescut de aceştia încă din primul an de viaţă. Mama este singură cu ceilalţi fraţi ai săi, 2 surori gemene cu vârsta de 6 ani şi un frate la grădiniţă. Continuarea

Studiu de caz – Copil ADHD

Autor: prof. înv. primar Vîlceanu Alina
Şcoala Gimnazială Samarineşti, jud Gorj

(…) DATE  PRIVIND DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII

  1. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive:

–          percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare

  1. Memoria – slabă
  1. Imaginaţia- săracă
  1. Limbajul

Exprimare săracă în idei

Vocabular  foarte sărac; exprimare incorectă

  1. Nivel de inteligenţă – sub nivelul mediu  Continuarea

Studiu de caz – Inadaptarea școlară

Autor: prof. Pardos Maria
Şcoala Generală Drăguţeşti, Jud Gorj

SUBIECTUL:  S.A., 7 ani, clasa I

PREZENTAREA CAZULUI : – Inadaptarea şcolară: elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de performanţă,  lipsa de respect faţă de mama, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate, agitaţie, tulburări de comportament.

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI: Datorită faptului că tata este plecat în Italia el rămânând în grija mamei, aceasta având grave probleme cu alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluţia sa şcolară şi ca urmare au început să se manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:A. este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;are numeroase absenţe nemotivate. Continuarea

Studiu de caz – Dezvoltarea limbajului la vârsta preșcolară

Autor: prof. înv.primar și preșcolar Dumitrache Ana Maria
Școala Primară Numărul 1, Micești-Argeș

Educarea limbajului la copiii preșcolari trebuie să constituie o preocupare permanentă a părinților dar mai ales a educatoarei.

Pentru formarea şi dezvoltarea copilului, limbajul are o importanţă deosebită. Limbajul este în acelaşi timp şi un mijloc de comuniare, şi un mijloc de cunoaştere. Prin limbaj copilul comunică, prin diferite forme, cu cei din jur, îşi prezintă gândurile, formulează întrebări, construieşte răspunsuri, îşi manifestă sentimentele.

Prin limbaj copilul acumulează cunoştinţe, învaţă să le folosească în diferite situaţii, relaţionează cu cei din jur, se integrează în grupuri de copii.

Funcţiile limbajului în dezvoltarea copilului sunt: Continuarea

Studiu de caz – Religia şi elevii depresivi

Autor: prof. ȋnv. primar Sandu Sorin-Laurențiu
Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Dobrovăț, Iași 

Tema studiului  :  Religia şi elevii depresivi

Obiectivele studiului :

1. Identificarea cauzelor familiale care stau la baza dezvoltării unui comportament depresiv

2. Analiza atentă a consecințelor pe care educația religioasă le poate avea asupra sufletului

Ipoteză : Dacă este implicat ȋn activități spiritual-educative, atunci un elev depresiv poate reveni la starea de normalitate psiho-emoțională.

Persoana analizată :   G.A., elevă cu deficiențe la șc. “C.P.”

I. Realizarea studiului de caz

A.  Prezentarea cazului

G. A., de sex feminin, născută la 16 iulie 1988 în Iaşi este primul dintre cei trei copii ai familiei G.E.(tatăl) şi G.M.(mama). Primul domiciliu al familiei a fost în Iaşi, str. Lacului ; mai târziu, în anul 1998, familia incompletă (mama decedase) a vândut apartamentul şi s-a mutat în satul Popeşti, judeţul Iaşi. Continuarea

Studiu de caz – Dificultăţi de adaptare la grup

Autor: prof. Drăgoiu Ramona Paula
Liceul Teoretic „William Shakespeare” Timişoara

Adaptarea este privită ca fiind rezultatul raportul individului cu lumea. Ea se prezintă sub două forme:

a)      Raporturile de concurenţă şi competiţie: confruntarea individului cu ceilalţi, dorinţa acestuia de a se afirma, astfel încât să ajungă să se cunoască pe el însuşi.

b)      Raporturile de cooperare şi sprijin mutual: o atitudine de susţinere reciprocă cu cei din jur, în vederea armonizării relaţiilor interumane.

În momentul în care aceste raporturi nu au loc, asistăm la opusul situaţiei de echilibru interrelaţional, şi anume la inadaptare, ceea ce generează dificultăţi majore de comportament la nivelul grupului.

Inadaptarea şcolară este definită ca ansamblul manifestărilor psiho-comportamentale caracterizat prin lipsa temporară sau dificultatea de integrare sau acomodare a individului la mediul social educaţional. În faza incipientă inadaptarea şcolară se manifestă prin insatisfacţii ce produc temeri şi descurajare. Repetarea lor în timp e de natură să cronicizeze anxietatea şi frustrarea elevului. Această stare determină gesturi de revoltă (impertinenţă, ostilitate) faţă de şcoală şi faţă de cadrul didactic şi permanentizează situaţiile conflictuale cu colegii. Continuarea

Studiu de caz privind gestionarea unei situaţii de criză – inadaptarea şcolară

Autor: înv. Duţă Mihaela
Şcoala Gimnazială Nr.2, structură a Şcolii Gimnaziale Nr.1
Mănăstirea Caşin, Bacău

(…) SUBIECTUL:  P. M., 9 ani, clasa a  II-a

            2.1. PREZENTAREA CAZULUI : Eleva P.M.- Copil de etnie rromă

Problema educativă a elevei P.M. ţine de inadaptarea şcolară, manifestată prin atitudini respingătoare faţă de cerinţele şcolii, prin sfidarea învăţătorului şi a colegilor de clasă. Menţionez că are şi un număr mare de absenţe nemotivate. Din punctul de vedere al dezvoltării intelectuale, eleva are capacităţi reduse de abstractizare şi generalizare în raport cu vârsta. Are o pregătire şcolară precară cu mari lacune în cunoştinţe şi deprinderi acumulate din clasa anterioară, este submotivată pentru învăţătură, aceşti factori explicând în mare parte şi situaţia şcolară foarte slabă. Gradul de maturizare psihică este scăzut, copilul are dificultăţi  de adaptare atât la mediul şcolar cât şi la cel familial.

            2.2. ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Lipsa de afecţiune din partea părinţilor, dezinteresul total al acestora faţă de cei trei copii, lipsa supravegherii parentale şi maternale (părinţii  alcoolici, plecaţi la muncă în sat, lipsind zile şi nopţi de lângă copii);  condiţii materiale insuficiente, majoritatea timpului şi-l petrece cerşind de la vecini, lipsind de la şcoală aproape jumătate din anul şcolar 2011-2012, au dus la repetenţie. Continuarea

Insuccesul şcolar – Studiu de caz

Autor: prof. înv. primar Deaconu Mariana Cati
Școala Gimnazială Nr. 1 Ciofrângeni, jud. Argeş

În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în interiorul acesteia anumite fenomene capătă amploare de la un an la altul. Printre acestea se numără şi insuccesul şcolar, fenomen ce se manifestă din ce in ce mai mult. Copilul timpurilor moderne se pare că trăieşte înconjurat de exemple de acest fel, iar puterea sa de reacţie împotriva acestui fenomen este una destul de limitată în condiţiile în care acesta nu are un fundament educaţional şi spiritual solid. De aceea mi-am propus să tratez această problemă de o continuă actualitate.

SUBIECTUL:  D.M.,  12 ani

PREZENTAREA CAZULUI : – Insuccesul şcolar

–          elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de performanţă la disciplinele Limba română, Istorie, Geografie, Ştiinţe, Matematică, Limbi străine; întâmpină dificultăţi la citit-scris, dar şi în înţelegerea sau exprimarea unui mesaj; manifestă interes scăzut în îndeplinirea sarcinilor şcolare.

OBIECTIVE:

–          identificarea unor posibile cauze care stau la baza acestor deficienţe;

–          alegerea unei strategii de intervenţie Continuarea

Studiu de caz – Gândirea critică la elevi

Autor: prof. înv.primar Balauru Mihaela
Şcoala cu cls I-VIII Furculeşti, jud.Teleorman

Gândirea critică este un produs, un punct la care ajunge gândirea noastră în momentul în care gândim critic din obişnuinţă, ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţile deţinute. Este un proces activ, care se produce uneori intenţionat, alteori spontan şi care îl face pe cel care învaţă să deţină controlul asupra informaţiei, punând-o sub semnul întrebării, integrând-o sau respingând-o.

Gîndirea critică apare când nu există mentalitatea ,,unicului răspuns”.

De multe ori gândirea critică este înţeleasă ca ,,atac la persoană”. A gândi critic nu înseamnă neapărat a avea o poziţie negativă, nerealistă, neeficientă, dimpotrivă, gândirea critică este un mod de abordare şi rezolvare a problemelor bazate pe argumente convingătoare, logice, raţionale.

         Critica poate fi:

– distructivă, ceea ce înseamnă a fi mereu împotrivă fără a avea un motiv întemeiat, raţional, de dragul de a ieşi în evidenţă;

– constructivă, ceea ce presupune a susţine cu argumente convingătoare, raţionale, anumite opinii.

Gândirea critică este un proces complex care începe cu asimilarea cunoştinţelor, cu dobândirea de operaţii şi procese mintale de procesare a informaţiilor şi continuă cu formarea de credinţe şi convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii şi se finalizează prin manifestarea unor comportamente adaptative adecvate şi eficiente.

         A gândi critic înseamnă:

– a deţine cunoştinţe valoroase şi utile şi a avea convingeri şi credinţe întemeiate pe acestea;

– a-ţi forma opinii independente şi a accepta ca ele să fie supuse evaluării (criticii); Continuarea

Studiu de caz – Efectele migraţiei părinţilor asupra evoluţiei elevului din învăţământul primar

      Autor: prof. înv. primar Nicolescu Mihaela
Şcoala cu clasele I-VIII Plosca, jud.Teleorman

Actualmente, Romania parcurge o etapă caracterizată prin diverse disfuncţii ce periclitează în perspectivă echilibrul psihologic al familiilor, puternic afectate de scăderea veniturilor, de creşterea şomajului, de agravarea sărăciei şi aflate sub influenţa şocului creat de dificultăţile economice. Astfel, în societate au loc fenomene ce provoacă „îmbolnăvirea” familiei din punct de vedere interpersonal, deteriorand eficienţa, stabilitatea, coerenţa şi echilibrul psihoemoţional al membriloracesteia.

Sărăcia şi migraţia contribuie la destrămarea familiilor şi la creşterea numărului copiilor lipsiţi de îngrijire părintească. Condiţiile de viaţă a acestor copii rămân un semn de întrebare. De regulă, copiii sunt lăsaţi în grija rudelor apropiate sau a vecinilor, dar aceştia nu le pot oferi dragostea, afecţiunea şi sprijinul necesare pentru creşterea şi dezvoltarea lor. Datele neoficiale arată că în unele cazuri aceşti copii sunt expuşi la violenţă, trafic, delicvenţă şi abandon  şcolar. În prezent nu există servicii la nivel de instituţie sau comunitate, care să-i ajute să evite aceste pericole.

Studiul de faţă privind analiza fenomenului sărăciei şi a impactului acestuia asupra copiilor, reprezintă un prim,dar necesar, pas în evaluarea şi analiza mult mai amănunţită a situaţiei copiilor rămaşi fără îngrijire părintească din cauza migraţiei.

Cercetarea  efectelor migarţiei  părinţilor asupra evoluţiei elevilor este  de tip calitativ-cantitativ. Am recurs la abordarea de tip calitativ-cantitativ din mai multe considerente. Metoda cea mai folosită în abordarea cantitativă a fost ancheta sociologică pe baza chestionarului. Studiul procesului comunicaţional intrafamilial şi a influienţei acestuia asupra învăţării/ dezvoltării capacităţilor rezolutive la copii a impus şi o abordare calitativă. Continuarea

Studiu de caz – Program de intervenţie personalizat

Autor: prof. înv. primar Nicolescu Mihaela
Şcoala cu clasele I-VIII Plosca, jud.Teleorman

E.A. este elev în clasa a III-a

Diagnosticul:-   Deficienţă mintală uşoară

–          Tulburări de atenţie, memorie şi vorbire
–          Imaturitate psihoafectivă.
–          Dificultăţi de analiză.

Recomandarea:

-cadru didactic de sprijin

-menţinerea copilului la şcoală cu program  normal

-terapie educaţională

Domeniul de intervenţie: Limba şi literatura română

Obiective pe termen lung :

1.  Să scrie corect litere, silabe;

2.  Să scrie corect, lizibil, îngrijit respectând spaţiul dintre cuvinte;

3.  Să citească, în ritm propriu, litere, silabe, cuvinte; Continuarea

Studiu de caz – Motivaţia învăţării la şcolarul mic

Autor: instit. Popină Mirela,
Şcoala Nr.12, Buzău

Epoca în care trăim este dominată  de  o puternică  expansiune  a  ştiinţei  şi  tehnicii în  toate  domeniile  de  activitate  şi  de accelerare  continuă  a   ritmului  de  viaţă..

Creşterea rapidă a volumului de informaţii  în  toate domeniile, uzura accelerată  a cunoştintelor, pretinde adaptarea continuă a  obiectivelor şcolii, a conţinutului, formelor şi metodelor de învăţământ acestei dinamici  informaţionale.

Toate aceste condiţii externe influențează elevii orientându-i în însăşi  atitudinea lor faţă de învăţare, care , la cei mai mulţi dintre ei, este activă şi conştientă, corespunzând cerinţelor mereu crescânde ale societăţii.

Creşterea  volumului informaţional a dus, mai ales, la încărcarea planurilor de învăţământ, a programelor şi manualelor şcolare, ceea ce a condus la suprasolicitarea  funcţiilor  mnemice. Aceste condiţii afectează randamentul activităţii elevului şi , uneori , chiar sănătatea lui. Cauzele  acestei situaţii ar trebui căutate mai ales în predare şi, de asemenea, în lipsa unei  motivaţii  puternice  la  şcolari  faţă  de  sarcinile  lor.

Motivaţia este o dimensiune fundamentală a personalităţii, o variabilă internă cu rol de suport în elaborarea diferitelor procese şi capacităţi psihice. Este un ansamblu de factori care determină comportamentul subiectului, pune în mişcare conduita omului, furnizând energia necesară  funcţionării şi menţinerii  în  stare  activă a diferitelor procese psihice.

Motivaţia  constituie un ansamblu  de impulsuri, pulsiuni interne, energizări sau activări, stări tensionale sau mobiluri ale acţiunilor şi conduitei umane. (Paul Popescu‑Neveanu).

Subiectul  studiului  de  caz  este  colectivul  clasei  a II –a C (24elevi), de  la  Şcoala  Nr.12,  judeţul Buzău. Continuarea

Provocarea de a merge la teatru -studiu de caz la un liceu cu profil tehnic-

Autor: prof. Vira Adina
Colegiul Tehnic de Transporturi, Braşov

În cadrul disciplinei de limba şi literatura română căutăm mereu soluţii pentru a creşte interesul elevilor pentru materia predată, sau de a-i face într-un mod sau altul să participe în mod activ la lecţie. În activitatea desfăşurată la liceele cu profil tehnic, acest lucru este cu atât mai dificil cu cât interesul elevilor pentru ştiinţele umaniste în general şi pentru literatură în special este în continuă scădere.

Dintre factorii care influenţează în mod direct această distanţare a elevilor de domeniul literaturii se pot enumera preocupările pe care le au aceştia în domeniul tehnic (cauză din care au şi ales acest liceu), evoluţia tehnicii în general şi a internetului, domeniu în care ei găsesc orice informaţie au nevoie, fără să mai depună vreun efort în achiziţionarea ei, constatarea faptului că majoritatea elevilor sunt băieţi, or nu este “monden” ca un băiat să aibă preocupări literare, influenţele reciproce pe care le au unii asupra celorlalţi şi nu în ultimul rând atitudinea profesorului la clasă.

În acest sens trebuie să adaptăm demersul didactic la nivelul de pregătire şi la puterea de înţelegere a elevilor pe care îi avem şi să încercăm să îi apropiem de literatură prin mijloacele care ne stau la îndemână.

Pentru realizarea acestui deziderat am pus în aplicare un program educaţional numit “Să mergem la teatru!” în colaborare cu Teatrul “Sică Alexandrescu” din Braşov. Colaborarea a constat în acceptarea unor grupuri de elevi însoţiţi de profesor la spectacolele de teatru care au loc.  Continuarea

Studiu de caz

                                                               Autor: prof. Tiron Valentina,
Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” Huşi

 

Elev: U. E.; 18 ani; clasa XI SAM, Colegiul Agricol ,, Dimitrie Cantemir’’, Huşi
Portret:
-agitat în general, foarte rar liniştit;
-prezintă dezinterest total faţă de ore, este foarte receptiv la reacţiile de comportament negativ ale colegilor din clasă implicându-se foarte activ în crearea de situaţii necorespunzătoare vieţii de elev;
-ostil, obraznic, sfidător faţă de profesori;
-irascibil, fără răbdare, neliniştit, mereu în căutarea unor preocupări diferite de cele fireşti din cadrul orei;
-permanent dornic de a atrage atenţia colegilor prin gesturi şi vorbe care să deranjeze ora;
-inconştent de gravitatea vorbelor sale, iresponsabil;
-răzbunător, teribilist;

Soluţii:
-atenţionare directă ori de câte ori e necesar ;
-discuţii în colectivul clasei, evidenţierea îndatoririlor elevului din Regulamentul Şcolii;
-discuţii cu dirigintele clasei şi cu alţi profesori care predau la clasă;
-fiind avertizat de mai multe ori, neobţinându-se efecte pozitive s-a scăzut nota la purtare;
-solicitarea acestuia în cadrul orei atunci când e nevoie de a se răspunde la întrebări, încercând să-l conştientizez că având un astfel de comportament  nu este atent la oră şi notele sale vor fi mici;
-aducerea la cunoştinţă părinţilor în cadrul şedinţei cu părinţii;
-discuţii în cadrul Consiliului Profesoral pentru eliminare pentru 3 zile în vederea prestării anumitor munci la sectorul zootehnic; Continuarea