Numărul 9 / februarie 2018

data apariției: 26 februarie 2018
Colaboratori: prof. Pădurean Otilia, prof. Rădulescu Silvia, prof. Michai Andra Carmina, prof. Bocşa Aurelia-Georgeta, prof. Ciucă Ruxandra Ioana, prof. Antoaneta Gheorghe, prof. Adriana Pop, prof. Bruja Alina Ştefania, prof. Borș Cornelia, prof. Doiniţa Ciobanu, prof. Iftime Alina, prof. Cucu Gabriela Andreea, prof. Calotă Eleonora, prof. Filimon Daniela Nadia, prof. Macovei Delia Emanuela, prof. Apetrei Oana Adina, prof. Coșug Teodorina, prof. Onică Mihaela-Georgiana, prof. Cruţ Paraschiva, prof. Diana-Elena Cîmpeanu, prof. Elena Hendre, prof. Coşaru Georgiana, prof. Paraschivescu Raluca Ioana, prof. Zamfir Nicoleta

La data acestei postări, numărul 9 este în curs de tipărire și va fi expediat tuturor autorilor în perioada 20-31 MARTIE 2018.

Următorul număr (10) va apărea în APRILIE 2018. Materialele se trimit până pe 18 APRILIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Anunțuri

Numărul 7 / iulie 2017

data apariției: 31 iulie 2017
Colaboratori: prof. Monica Felherț , prof. Marcela Radu , prof. Cristina Burghelea , prof. Rodica Ogăraru, prof. Constanța Sturzu

Numărul 7 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 28 august – 2 septembrie 2017!

Următorul număr (8) va apărea în NOIEMBRIE 2017. Materialele se trimit până pe 18 NOIEMBRIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Numărul 6 / mai 2017

data apariției: 31 mai 2017
Colaboratori: prof. Nadia Breazu, prof. Daniela Chisăliță, prof. Maria Marinuc, prof. Mirela Bălan,  prof. Irina Dorneanu, prof. Oana Manafu, prof. Catălina Antonescu, prof. Cristina Dorina Marici, prof. Mihaela-Ramona Florea

Numărul 6 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 19-30 iunie 2017. 

Următorul număr (7) va apărea în IULIE 2017. Materialele se trimit până pe 15 IULIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Educația prin carte și pentru carte

Autor: prof. Neamu Ioana
Școala Gimnazială Nr. 5, Alexandria, Teleorman

Educația și natura sunt asemănătoare – educația îl formează pe om dându-i o nouă natură.Ne naștem slabi și avem nevoie de putere; ne naștem neputincioși și avem nevoie de ajutor; ne naștem mărginiți și avem nevoie de judecată. Ceea ce ne lipsește ne este oferit de educație. În urma demersului de autocunoaștere și de perfecționare șipentru că ne pasă, vom încerca să oferim o motivație subiectului în dezbatere.
„Educația aduce cumpătare celui tânăr, consolare celui bătrân, bogăție celui sărac și podoabă celui bogat. Valoarea educației este asemenea omului – omul dotat și cu educație și cu cultură este prețuit pretutindeni.” (Diogenes-Cinicul VI, 26)
Profesorul are rolul de a stârni curiozitatea, de a stimula curiozitatea, de a-l face pe elev să-și dorească a deschide o carte, de a-i descoperi singur tainele și frumusețile. Educația formală (preșcolară, școlară, universitară) trebuie să se mențină la același nivel tehnologic cu educația non-formală (extrașcolară) și cu cea informală (familia, mass-media, manifestări culturale etc.).
Pentru a menține în poziția de lider al educației, școala trebuie să pună în valoare informația extraordinar de eterogenă acumulatăde elevi în cadrul informal. Educația pentru valori trebuie să fie axa principală a educației, insistându-se mai ales pe educația morală, artistică, cultural-istorică. Continuarea

Numărul 5 / februarie 2017

data apariției: 03 martie 2017
Colaboratori: prof. Adriana Nicolae, prof. Irina-Elena Cucu, prof. Elena-Sidonia Dudoi, înv. Simona Deaconescu, prof. Diana Luca, prof. Laurenția Stoian, prof. Viorica-Nina Năstacă, prof. Ana Alina Murgeanu, prof. Mihaela Dina Gruianu, prof. Mihaela Bolborea, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Mihaela Georgiana Onică, prof. Iosefina Lucaci

Numărul 5 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 20-31 martie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (6) va apărea în mai 2017. Materialele se trimit până pe 15 mai.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Parteneriatul Şcoală – Comunitate – Părinţi

Autor: prof. Dăncău Constantin Leonard
Şcoala Gimnazială Dumitru Craşoveanu, loc. Izvoru-Bîrzii, jud. Mehedinţi

Impactul şcolii asupra elevilor şi a comunităţii în general este unul major. Şcoala se străduieşte să valorizeze şi să modeleze potenţialul uman prin demersul educativ în sine, dar şi prin identificarea factorilor şi actorilor relevanţi pentru educaţie, prin stabilirea rolurilor şi responsabilităţilor acestora, prin susţinerea parteneriatelor cu toţi factorii sociali interesaţi de îmbunătăţirea educaţiei, nu în ultimul rând, prin promovarea unui sistem axiologic care să stea la baza educaţiei şi chiar a societăţii.
Succesul în educaţie nu depinde numai de o suită de factori subiectivi, ci şi de o paletă de factori obiectivi. Contrar părerii potrivit căreia educaţia se face mai cu seamă în şcoli, studii din domeniul educaţiei, dar şi experienţa cotidiană, ne demonstrează că părinţii, familia şi comunitatea (cu toate instituţiile sale inclusiv Biserica) joacă un rol major în educaţie. Continuarea

Studiu de caz – Reconsolidarea unei unități școlare

Autor: prof. Vasile Titel
Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”, Tg.-Jiu, Gorj

Lucrând cu câțiva ani în urmă în cadrul Liceului Tehnologic Bîrsești din Tg-Jiu, unitate școlară ce a cunoscut un declin accentuat în ultima vreme în ceea ce privește numărul de elevi, am încercat să sprijin unitatea prin găsirea unor elemente care să ducă la îmbunătățirea situației acestei școli
Scurtă descriere a unității școlare
Rădăcinile acestei şcoli se regăsesc începând cu 10 decembrie 1947 când, în prezenţa ministrului Agiu şi secretar general I. Berca se inaugurau cursurile „Şcoalei practice de horticultură” din comuna Bârseşti, judeţul Gorj. Şcoala a luat fiinţă cu o clasă de 45 de elevi, datorită bazei materiale reduse şi a lipsei de cadre didactice care să asigure desfăşurarea procesului de învăţământ.
În anii 2005-2009 unitatea avea un număr de circa 1800 de elevi, urmând o perioadă de declin constant, această unitatea pierzând datorită reducerii numărului de elevi, clasele I-VIII. Tot după această perioadă numărul de clase paralele din învățământul de zi a scăzut de la 3 la 1, iar la clasele de FR a scăzut de la 13 la 1 sau 2.
Analiză SWOT
Puncte tari Continuarea

Colaborarea grădiniţă – familie

Autor: prof. înv. preşcolar Cucu Irina-Elena
Grădinița cu P.N. Nr. 1 Bustuchin, jud. Gorj

Activitatea educativă ce se realizează în grădiniţă nu poate fi separată, izolată de alte influenţe educative ce se exercită asupra copilului şi, mai ales, nu poate face abstracţie de toate acestea.
Educaţia trebuie să se manifeste în permanenţă ca o acţiune unitară, coerentă, iar împlinirea acestui deziderat urmează să stea în mod expres în atenţia personalului didactic calificat pentru a face munca educativă din grădiniţe.
Dacă acest adevăr este arhicunoscut educatoarelor cu experienţă, pentru debutanţi lucrurile nu sunt la fel de evidente datorită faptului ca lor le lipseşte un anumit antrenament în practica educaţională. Iată de ce considerăm necesar ca- pentru relevarea interdependenţelor- să remarcăm trăsăturile definitorii ale mediului preşcolar ca mediu educativ, prin comparaţie cu celelalte două medii educaţionale cu care se află în strânsă legătură: familia şi şcoala.
Mediul familial este primul mediu educativ şi socializator pe care îl cunoaşte copilul şi a cărui influenţă îi marchează esenţial dezvoltarea ca individ. Legătura copilului cu familia este, din această cauză, extrem de puternică şi- din multe puncte de vedere- de neînlocuit.
Considerată în substanţialitatea efectelor pe care le produce, familia îndeplineşte importante funcţiuni în procesul general al 27, fapt ce se reflectă asupra dezvoltării sale: Continuarea

Numărul 4 / decembrie 2016

data apariției: 27 decembrie 2016
Colaboratori: prof. Ștefania Bondrescu, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Delia Croitoru, prof. Liviu-Petruț Duță, prof. Maria Feroiu, prof. Maria Marin, ed. Marinela Pascal, prof. Magdalena Pelcu, prof. Iulieta Poață, prof. Elena Tecuci

Numărul 4 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 16-27 ianuarie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (5) va apărea în februarie 2017. Materialele se trimit până pe 17 februarie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Rolurile manageriale ale profesorului

Autor: prof. Maftei Anca
Școala Gimnazială Domnească ”Grigore Ghica-Vodă”, Târgu-Neamț

Învățământul, ca domeniu prioritar al vieții sociale, ca ,,întreprindere” de lungă durată, de care depinde formarea celui mai important factor al națiunii-omul pregătit prin studii, forță de muncă şi specialiştii-nu poate şi nici nu trebuie să-şi permită să aibă eşecuri.
În acest sens, el are nevoie de o conducere competentă şi eficientă. Conducerea competentă şi eficientă a învățământului, atât la nivelul sistemului, cât şi al instituției de învățământ, necesită fundamentarea ei ştiințifică. La baza acestei fundamentări stă ştiința conducerii învățământului sau managementul educațional.
A fi profesor-manager reprezintă o reformulare, la un nivel calitativ superior, a vechiului rol de conducător al acţiunii de formare-dezvoltare a elevilor, prin predarea, învățarea şi evaluarea disciplinei de specialitate, prin activităti instructiv-educative. După E. Joița procesul de învățământ, ca proces instructiv-educativ, reprezintă un proces managerial. Continuarea

Cadrul didactic, factor implicat în viitoarea carieră a elevului

Autor: prof. Delia Croitoru
Școala Gimnazială ”Dimitrie Grecescu”, Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți

Activitatea de orientare a carierei în mediul şcolar poate fi descrisă ca o activitate care să sprijine elevii să-şi clarifice propriile deprinderi, abilităţi, competenţe, ca şi resursele şi opţiunile în relaţia cu sistemul educaţional, piaţa muncii şi viaţă, în general.
Activitatea profesorului, în special a dirigintelui, în ceea ce priveşte orientarea carierei este un proces complex, interactiv între educaţie, abilităţi practice, aspiraţii, valori şi interesele mediului economic, social, cultural.
Activitatea de orientare şcolară o precede pe cea profesională, ambele fiind componente ale orientării pentru carieră.Termenul de carieră trebuie înţeles în sensul său pozitiv de traseu educativ, profesional ce vizeză integrarea socială. Consider că orientarea pentru carieră este o activitate continuă pe care trebuie să o desfăşoare profesorul, în special profesorul diriginte şi consilierul şcolar şi nu se adresează exclusive elevilor din anii terminali ci este un întreg ce face parte din procesul educaţiei.
Este important ca toţi profesorii să-şi assume în afara sarcinilor educative şi altele de natură socială, externe şcolii. Continuarea

Activitaţile extraşcolare – mijloc de dezvoltare a creativitaţii la vârsta preşcolară

Autor: ed. Pascal Marinela
G.P.N. Chersăcosu, com. Stănileşti, jud. Vaslui

Trăim într-o lume care se dezvoltă continuu şi care este într-o permanentă schimbare, evoluând.
Grădiniţa are menirea de a transmite valori culturale, istorice şi sociale la nivelul cerinţelor educaţionale.
Datoria educatoarelor, care sunt deschizătoare de drumuri, este de a-i implica pe copii în diverse activităţi care să coincidă cu societatea de azi. Dintre aceste activităţi care-i motivează şi le atrag interesul de a participa cu plăcere sunt activităţile extracurriculare.
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructive- educativ presupune îmbinarea activităţilor şcolare cu activităţile extraşcolare. Îmbinarea acestora are numeroase valenţe formative, deoarece acestea permit manifestarea creativităţii şi imaginaţiei copilului preşcolar.
În acest fel, pe lângă faptul că preşcolarii îşi manifestă imaginaţia şi creativitatea (prin interpretarea unor roluri la serbările de 8 martie, Crăciun, sfârşit de an, prin realizarea unor desene interesante şi creative pe asfalt cu ocazia zilei de 1 iunie) şi cadrul didactic îşi poate afirma creativitatea în alegerea temelor, a materialului arătându-şi astfel măiestria şi tactul pedagogic dar şi dragostea faţă de copii.
În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor în acest cadru. Continuarea

Studiu de specialitate – Influența performanței școlare asupra nivelului de aspirație și a stimei de sine

Autor: prof. logoped Buduruță Maria Claudia
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Botoşani

Evoluţia elevului pe plan şcolar nu rămâne fără urmări asupra dinamicii sale psihologice.
Există deja o serie de studii asupra consecinţelor de ordin psiho-social ale performanţelor obţinute de copil – în special adolescent. Studiul de faţă îşi propune abordarea acestei teme generale din două puncte de vedere distincte, unul pe plan psihologic intrinsec, iar altul din registrul dinamicii psihologice asociate cauzal performanţelor şcolare.
Astfel, se au în vedere în primul rând influenţele pe care le exercită nivelul de performanţă şcolară asupra stimei de sine a individului, ca rezultat al evaluărilor generale orientate asupra propriei persoane. Având în vedere determinările multiple ale stimei de sine, grupate în două registre de ansamblu – cel al comparării subiective cu propriile standarde, respectiv cel bazat pe comparaţiile sociale – performanţa şcolară se poate dovedi un criteriu important, cu influenţe semnificative asupra nivelului general de auto-evaluare al adolescenţilor.
Pe de altă parte nivelului de aspiraţie al elevilor faţă de performanţele lor viitoare pe plan şcolar. In această privinţă, performanţele din trecut pot funcţiona, pe plan psihologic, ca „ancore” în raport cu care subiectul să îşi construiască aşteptările vizavi de cele din viitor. Continuarea

Blocaje şi bariere în comunicarea didactică. Modalităţi de depăşire a acestora

Autor: prof. Dăncău Ramona Ionela
Şcoala Gimnazială Bîlvăneşti, jud. Mehedinţi

1. Comunicarea didactică
Indiferent de modul de abordare (ca act, sistem, cod sau mijloc) comunicarea stă la baza organizării şi evoluţiei sociale, influenţând raporturile, pe orizontală şi pe verticală între oameni, fiind considerată drept cea mai importantă competenţă socială cu implicaţii în manifestarea şi dezvoltarea celorlalte.
Teoria generală a comunicării precizează că orice comunicare constă în deplasarea unei cantităţi de informaţii de la un element la altul, când este vorba de acelaşi sistem, sau de la un sistem la altul când este vorba de sisteme diferite.
Comunicarea pedagogică reprezintă un transfer complex de informaţii între două entităţi ce-şi asumă simultan sau succesiv rolurile de emiţător şi receptor, semnificând conţinuturi dezirabile în contextul procesului instructiv-educativ. Comunicarea pedagogică presupune o interacţiune de tip feedback, privind atât explicaţiile explicite cât şi pe cele adiacente, intenţionate sau formate pe parcursul comunicării. Continuarea

În sprijinul părinţilor

Autor: prof. înv. preşcolar Cristina Antal
Şcoala Gimnazială „Sfântu Ilie” Topliţa, Harghita

La şcoală, la grădiniţă, pe stradă, la restaurant, aşteptând să intrăm la cinema putem observa comportamentul copiilor. Atunci când vedem părinţi fericiţi alături de copiii lor care sunt la fel de fericiţi ne punem întrebarea „Care este secretul lor?” sau „Oare cum reuşesc?”.
Unii părinţi consideră că ameninţând cu pedeapsa pot să ajungă la rezultatul mult dorit. Unora le vine mai uşor să ademenească copiii cu dulciuri sau poate chiar cu nişte cadouri scumpe.
Pe de altă parte, pedagogii care au studiat comportamentul copiilor ne spun că ceea ce ne ajută cu adevărat la educarea copiilor este să le spunem, foarte clar şi de la o vârstă cât mai fragedă, care sunt aşteptările noastre.
În felul acesta ei interiorizează aceste aşteptări şi cu timpul ele devin propriile lor aşteptări. Cu alte cuvinte, e în natura copiilor să-şi mulţumească părinţii şi astfel se vor comporta aşa cum sunt învăţaţi de aceştia. Continuarea

Studiu de caz – Stimularea performanţelor la elevii dotaţi

Autor: prof. Delia Croitoru
Școala Gimnazială ”Dimitrie Grecescu”, Drobeta Turnu Severin, Mehedinți

REZUMAT
Una dintre cerinţele învăţământului este formarea la elevi a deprinderilor de studiu individual, a capacităţii de a gândi creator.Această cerinţă se realizează într-un mod deosebit la elevi dotaţi, prin faptul că ei sunt speciali prin modul lor de gândire complexă şi dinamică.
Educaţia lor se realizează diferenţiat, printr-o alternativă educaţională orientată către principii de dotare intelectuală. Ei au abilităţi speciale în raport cu alţi elevi din generaţia lor, asigurând obţinerea unor performanţe şcolare ridicate .
CUVINTE CHEIE: evaluare criterială, metode non-experimentale, probe investigative.
IPOTEZA CERCETĂRII
Ipoteza propusă ca să verific în plan practic dacă va creşte performanţa elevilor la concursuri, atunci când li se vor trasa sarcini diferenţiate la inspectiile de specialitate.

OBIECTIVELE CERCETĂRII:
-stabilirea performanţei şcolare individuale;
– urmărirea progresului, avansării lor pe linia activităţii independente şi diferenţiate;
-perfecţionarea succesului şcolar. Continuarea

Ce înseamnă să fii un bun dascăl…

Autor: prof. înv. primar Cîrstoi Livia
Școala Gimnazială ”G. E. Palade”, Buzău

„Gândește-te că lecția este un spectacol ce trebuie pregătit. Tu oprește-ți rolul secundar, dar interpretează-l astfel încât să poată fi răsplătit cu un Oscar.”
Se spune că „un dascăl bun echivalează cu un noroc în viață.” Învățarea școlară pune bazele învățării pe durata întregii vieți.
Rolul cadrului didactic este de a crea un climat școlar pozitiv, o relație de tip democratic, în care nota caracteristică o constituie cooperarea și pateneriatul între cele două componente ale actului educațional.
Comportamentul profesorului ar trebui să se caracterizeze prin tendința de a se integra în climatul clasei, de a se identifica cu viața și activitatea elevilor, de a se proiecta pe sine în rolul elevilor, de a se identifica cu ei și de a răspunde la solicitările acestora.
Caracteristica esențială a relației de tip profesor – elev este colaborarea dintre participanții la instruire. Relațiile democratice sunt și multidirecționale, adică de conlucrare și de sprijinire a autoactivității, de influențare și cooperare. Într-un autentic act educativ, educatorul și educatul formează un cuplu didactic interdependent de modelare și automodelare reciprocă, ce parcurge diverse etape ierarhice într-o continuă spirală ascendentă. Continuarea

ABC Didactic nr. 3 / octombrie 2016

data apariției: 24 octombrie 2016
Colaboratori: prof. Gabriel Deaconescu, prof. Delia Croitoru, înv. Laura Cobzariu
Autori: prof. Georgiana Oprea, prof. Luminița Florea, prof. Raluca Uilean, prof. Mihaela Nistor, prof. Dorina Sauciuc, prof. Mihaela Vasile, prof. Alina Gogonel, prof. Livia Cîrstoi, prof. Cristina Timiș, prof. Simona Ghenea, prof. Camelia Florea, prof. Irina Pache, prof. Diana Ciobanu

Numărul 3 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 14-25 noiembrie 2016. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (4) va apărea în decembrie 2016. Materialele se trimit până pe 16 decembrie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Rolul educativ al basmului popular

Autor: prof. înv. primar Ramona-Cornelia Barbu
Școala Gherghițești – Cobia

Ne aducem aminte cu toţii, adulţi fiind, de magia pe care o răspândea bunica când ne povestea un basm. Era cea mai frumoasă lume, lumea poveştilor, iar bunica devenea cel mai bun povestitor. Uitam de toate grijile când se dezlănţuia lupta dintre bine şi rău pe tărâmul fermecat… Şi totul începea cu “A fost odată ca niciodată…”. Suspansul era maxim, curiozitatea şi ea şi tăcerea noastraera dovada vie că ne plăcea ceea ce ascultăm.
Basmele au bucurat dintotdeauna inimile copiilor şi au dezvoltat imaginaţia acestora. Căci cum puteai reprezenta în mintea ta un zmeu sau un căpcăun sau pe cea mai frumoasă fată, Ileana-Cosânzeana? Subtil, prin exemple, copilul dezvolta raţionamente, realizează comparații-între personajele care fac fapte rele şi sunt pedepsite până la final şi între cele ce întruchipează binele şi sunt răsplătite pe măsură.
Din basm afla copilul că întotdeauna, cu multă ambiţie şi bunăvoinţă, poţi trece peste impas şi realizezi ceea ce ţi-ai dorit, dar că întotdeauna trebuie un minim de efort pentru reuşita în viaţă, căci şi Prâslea şi Făt-Frumos străbat un lung drum al cunoaşterii, al iniţierii, al devenirii lor în ceea ce sunt. Continuarea