‘Advertorial’

Azi despre ghirlandele ©omadesign.
Ideale pentru toate încăperile, fie ele mici sau mari dar și pentru holuri, spații comerciale, restaurante dar mai ales pentru săli de grupă/clasă, ghirlandele înfrumusețează oriunde și oricum le-am așeza. Realizate în culori vii, din hârtie sau carton, cusute și aranjate cu migală, aceste decorațiuni, unice pe piața din România în ce privește modalitatea de îmbinare a elementelor, aduc o notă aparte spațiului. Pentru crearea lor Continuarea

Anunțuri

Numărul 9 / februarie 2018

Pentru numărul 9/februarie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 16 februarie 2018
– data apariției (aproximativ): 26 februarie
– expedierea către autori: 12-24  martie 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (10) APARE ÎN APRILIE 2018!

Numărul 8 / noiembrie 2017

data apariției: 29 noiembrie 2017
Colaboratori: prof. Otilia Pădurean, prof. Elena-Cristina Ciocoiu, prof. Diana-Elena Cîmpeanu, prof. Rodica Ogăraru, prof. Maria Feroiu, prof. Maria-Ramona Nică, prof. Maria-Mădălina Șendroiu, prof. Liliana Stancu, prof. Alina Simona Dulgheru, prof. Gabriela Cercel, prof. Cecilia-Georgeta Iuhas, prof. Oana Adina Apetrei, prof. Adriana Pop

Later edit: Numărul 8 A FOST EXPEDIAT AUTORILOR IN PERIOADA 22-27 DECEMBRIE 2017.

Următorul număr (9) va apărea în FEBRUARIE 2018. Materialele se trimit până pe 17 FEBRUARIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Numărul 8 / noiembrie 2017

Pentru numărul 8/noiembrie:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 18 noiembrie 2017
– data apariției: 27 noiembrie
– expedierea către autori: 11-22  decembrie 2017
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (9) APARE ÎN FEBRUARIE 2018!

Numărul 7 / iulie 2017

data apariției: 31 iulie 2017
Colaboratori: prof. Monica Felherț , prof. Marcela Radu , prof. Cristina Burghelea , prof. Rodica Ogăraru, prof. Constanța Sturzu

Numărul 7 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 28 august – 2 septembrie 2017!

Următorul număr (8) va apărea în NOIEMBRIE 2017. Materialele se trimit până pe 18 NOIEMBRIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Numărul 7 / iulie 2017

La cererea multor autori, următorul număr (7) apare în iulie 2017:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 14 iulie 2017 21 iulie 2017
– data apariției: 26 iulie
– expedierea către autori: 20-31 august 2017
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (8) APARE ÎN NOIEMBRIE 2017!

Numărul 6 / mai 2017

data apariției: 31 mai 2017
Colaboratori: prof. Nadia Breazu, prof. Daniela Chisăliță, prof. Maria Marinuc, prof. Mirela Bălan,  prof. Irina Dorneanu, prof. Oana Manafu, prof. Catălina Antonescu, prof. Cristina Dorina Marici, prof. Mihaela-Ramona Florea

Numărul 6 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 19-30 iunie 2017. 

Următorul număr (7) va apărea în IULIE 2017. Materialele se trimit până pe 15 IULIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Numărul 5 / februarie 2017

data apariției: 03 martie 2017
Colaboratori: prof. Adriana Nicolae, prof. Irina-Elena Cucu, prof. Elena-Sidonia Dudoi, înv. Simona Deaconescu, prof. Diana Luca, prof. Laurenția Stoian, prof. Viorica-Nina Năstacă, prof. Ana Alina Murgeanu, prof. Mihaela Dina Gruianu, prof. Mihaela Bolborea, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Mihaela Georgiana Onică, prof. Iosefina Lucaci

Numărul 5 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 20-31 martie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (6) va apărea în mai 2017. Materialele se trimit până pe 15 mai.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Receptarea textului epic în ciclul primar

Autor: înv. Deaconescu Simona
Şcoala Gimnazială Pociovaliştea, Novaci / Gorj

Literatura ca ramură a artei reprezintă obiectul investigării didactico-metodice, o viziune modernă pentru procesul restructurării însuşirii de către elev a specificului literaturii.
În acest context problematic, apare firesc întrebarea: cu ce trebuie să se ocupe metodica literaturii în şcoală: cu predarea sau cu receptarea literaturii?
Prin predare se înţelege, în general, emiterea de informaţii despre o anumită realitate, proces în care emiţătorul deţine un rol activ, iar cel ce ascultă un rol pasiv. Or, cum s-ar vorbi de predare în cazul unei partituri muzicale, al unui tablou sau, în ceea ce ne interesează aici, al unui text literar care implică universuri imaginare, fictive, menite să sensibilizeze cititorul, să-i stimuleze imaginaţia? În nici un fel. În cazul predării unei opere literare, este vorba despre transmiterea unor impresii sau judecăţi critice ale emiţătorului cu dorinţa de a fi învăţate de elevi ca unicele interpretări posibile, ceea ce este iarăşi un nonsens.
Prin limbajul ei conotativ, literatura favorizează lecturile multiple, în funcţie de gradul receptivităţii literar-artistice a cititorilor.
O metodică modernă a însuşirii limbajului specific al literaturii trebuie să se ocupe de procesul receptării artistice a operelor, de metodele, procedeele şi mijloacele specifice ale acestui proces, de înlesnirea contactului direct al elevului cu opera literară.
Susţinând ideea introducerii elevilor din ciclul primar în analiza textelor de citire în funcţie de diversitatea lor, de apartenenţa lor la un anume gen sau specie literară, nu se are în vedere renunţarea la metodele specifice lecţiilor de citire în ciclul primar. Lectura explicativă rămâne metoda care poate asigura atât dezvăluirea mesajului unui text, cât şi familiarizarea elevilor cu instrumente ale muncii cu cartea. Continuarea

Numărul 4 / decembrie 2016

data apariției: 27 decembrie 2016
Colaboratori: prof. Ștefania Bondrescu, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Delia Croitoru, prof. Liviu-Petruț Duță, prof. Maria Feroiu, prof. Maria Marin, ed. Marinela Pascal, prof. Magdalena Pelcu, prof. Iulieta Poață, prof. Elena Tecuci

Numărul 4 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 16-27 ianuarie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (5) va apărea în februarie 2017. Materialele se trimit până pe 17 februarie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Educația morală prin intermediul basmului

Autor: prof. înv. primar Pelcu Magdalena
Școala Gimnazială “Șerban Cioculescu” Găești, jud. Dâmbovița

Trăim într-o lume aflată în continuă schimbare. Cadrele didactice se confruntă cu problema de a-i pregăti optim pe elevi pentru a reuşi, pentru a fi prosperi şi productivi într-un viitor pe care nu-l putem prevedea în detaliu.
Ipoteza cercetării
Pornind de la concluziile ce se desprind din cercetările întreprinse de Nicolae Roşianu şi George Călinescu asupra studiului basmului precum şi de la constatările făcute în orele de limba şi literatura română, am formulat următoarea ipoteză: introducerea metodelor moderne pentru studiul basmului duce la o mărire a eficienţei însuşirii valorilor estetice comparativ cu însuşirea acestora prin instruirea tradiţională;
Formularea ipotezei a determinat fixarea scopului urmărit prin prezenta cercetare, scop de natură aplicativă. Aceasta constă în stabilirea căilor de integrare a metodelor moderne în orele de literatură română astfel încât să crească gradul de solicitare al elevilor în operarea cu valori etico-estetice, participarea efectivă a acestora în fiecare moment al procesului de învăţare.
Eşantionul de studiu Continuarea

Ce înseamnă să fii un bun dascăl…

Autor: prof. înv. primar Cîrstoi Livia
Școala Gimnazială ”G. E. Palade”, Buzău

„Gândește-te că lecția este un spectacol ce trebuie pregătit. Tu oprește-ți rolul secundar, dar interpretează-l astfel încât să poată fi răsplătit cu un Oscar.”
Se spune că „un dascăl bun echivalează cu un noroc în viață.” Învățarea școlară pune bazele învățării pe durata întregii vieți.
Rolul cadrului didactic este de a crea un climat școlar pozitiv, o relație de tip democratic, în care nota caracteristică o constituie cooperarea și pateneriatul între cele două componente ale actului educațional.
Comportamentul profesorului ar trebui să se caracterizeze prin tendința de a se integra în climatul clasei, de a se identifica cu viața și activitatea elevilor, de a se proiecta pe sine în rolul elevilor, de a se identifica cu ei și de a răspunde la solicitările acestora.
Caracteristica esențială a relației de tip profesor – elev este colaborarea dintre participanții la instruire. Relațiile democratice sunt și multidirecționale, adică de conlucrare și de sprijinire a autoactivității, de influențare și cooperare. Într-un autentic act educativ, educatorul și educatul formează un cuplu didactic interdependent de modelare și automodelare reciprocă, ce parcurge diverse etape ierarhice într-o continuă spirală ascendentă. Continuarea

Însuşirea cititului şi a scrisului – condiţie esenţială a învăţării eficiente

Autor: prof. înv. primar Ghenea Simona
Colegiul Naţional ”Elena Cuza”, Craiova

MOTO: „Te laşi de carte o săptămână, ea se lasă de tine o lună. Te laşi de carte o lună-două, ea se lasă de tine un an, te laşi un an-doi, te-ai lăsat de ea pentru totdeauna.” (Dimitrie Gusti)

1. Învăţarea în concordanţă cu cerinţele şi condiţiile vieţii sociale
Continuitatea în munca intelectuală o putem considera o lege de aur a studiului individual, o muncă plină de efort, cu atât mai importantă cu cât noi, oamenii, căutăm să evităm eforturile prea mari.
Pentru formarea unui om care să se profesionalizeze rapid în anumite direcţii se impune o nouă viziune asupra sarcinilor care revin şcolii şi implicit dascălilor ei.
În această etapă creşte rolul şi importanţa învăţământului primar pentru evoluţia tineretului. Continuarea

Valenţele formative şi de cunoaştere ale educaţiei plastice

Autor: prof. înv. primar Mihaela Nistor
Şcoala Gimnazială Nr.1 Balcani, jud. Bacău

Exersarea artistică prezintă probleme pe care le pune realitatea înconjurătoare şi depinde de materialul ce trebuie prelucrat în mod creator: lemn, lut, piatră, o operă literară.
Această adaptare ambivalentă la realitate şi la material poate avea drept consecinţă o întreagă şcoală de trăiri: aşteptare, decepţie, mânie, resemnare, reflecţie, surpriză, speranţe, eforturi reînnoite de voinţă, bucurie intensă pentru activitatea creatoare.
Dacă te înarmezi cu răbdare şi curaj, ai posibilitatea de a trăi angajarea întregii personalităţi în actul creaţiei. Copilul are nevoie de frumuseţe, de bucuria de a lucra.
Dacă dascălul cultivă cu fantezie tot ce este artă, el dăruieşte frumosul copilului.Procesul creator al acestuia adânceşte angajarea lui în muncă.
La copii, sufletul şi trupul sunt în mod unic legate unul de celălalt, de aici manifestarea creaţiei, sub diferite forme simple şi sincere. În actul creator, copilul exprimă ce simte cu adevărat.
Faptul că educaţia plastică are efect major asupra copiilor a fost de mult observat, însă nu întotdeauna s-a înţeles cât de pătrunzătoare este această influenţă. Continuarea

ABC Didactic nr. 3 / octombrie 2016

data apariției: 24 octombrie 2016
Colaboratori: prof. Gabriel Deaconescu, prof. Delia Croitoru, înv. Laura Cobzariu
Autori: prof. Georgiana Oprea, prof. Luminița Florea, prof. Raluca Uilean, prof. Mihaela Nistor, prof. Dorina Sauciuc, prof. Mihaela Vasile, prof. Alina Gogonel, prof. Livia Cîrstoi, prof. Cristina Timiș, prof. Simona Ghenea, prof. Camelia Florea, prof. Irina Pache, prof. Diana Ciobanu

Numărul 3 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 14-25 noiembrie 2016. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (4) va apărea în decembrie 2016. Materialele se trimit până pe 16 decembrie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Ce îi trebuie copilului pentru a creşte fericit

Autor: prof. Nicoleta Țone
Școala Gimnazială Nr. 24, București

Orice copil are nevoie de familie. Exercitarea de către părinţi a rolurilor de mamă şi de tată este esenţială pentru dezvoltarea copilului însă nu este vorba de o influenţă exercitată separat, ci de o unitate, aceea a cuplului parental.
Copilul simte relaţiile dintre părinţi. O familie fericită asigură dezvoltarea normală a copilului.O relatie sănătoasă intre părinte şi copil se dezvoltă într-o afecţiune autentică între soţ şi soţie, legătura dintre aceştia constituind un suport emoţional pentru nevoile copilului.
Copilul percepe relaţiile conflictuale dintre părinţi, iar tulburările din interiorul cuplului vor genera tulburări ale copilului. S-a constatat că o mare parte din copiii cu tulburări caracteriale şi de comportament, au fie părinţii despărţiţi, unul din părinti fiind absent fizic, fie asistăm la o absenţă psihologică a unuia dintre părinţi, cel mai adesea tatăl. În cazul copiilor cu un comportament agresiv s-a constatat prezenţa unor relaţii familiale marcate de violenţă şi agresivitate. Continuarea

Lectura – materie școlară sau instrument de învățare?

Autor: prof. înv. primar Lavinia-Andreea Ilina
Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, Alexandria

Lectura este o necesitate? O necesitate a individului sau a societății în general? Citim pentru noi înșine sau pentru ceea ce devenim și însemnăm pentru societate? Contează ce citim sau cât de mult citim? Oare lectura influențeză atât de mult personalitatea umană și modul de manifestare în societate? Ce dă valoare unei cărți, numărul de cititori sau calitatea lor?….
Multe întrebări la care pană în acest moment am găsit prea puține răspunsuri persuasive, motivante și al căror rezultat să producă o schimbare așteptată.
De zeci de ani, cadrele didactice, în special, și societatea, în general, fac eforturi să ne convingă să CITIM și totuși este evident că plăcerea lecturii, dar mai ales conștientizarea necesității ei în dezvoltarea noastră psiho-comportamentală, nu își prea fac simțită prezența în mentalul colectiv al generațiilor contemporane și nu numai. Continuarea

Rolul educativ al basmului popular

Autor: prof. înv. primar Ramona-Cornelia Barbu
Școala Gherghițești – Cobia

Ne aducem aminte cu toţii, adulţi fiind, de magia pe care o răspândea bunica când ne povestea un basm. Era cea mai frumoasă lume, lumea poveştilor, iar bunica devenea cel mai bun povestitor. Uitam de toate grijile când se dezlănţuia lupta dintre bine şi rău pe tărâmul fermecat… Şi totul începea cu “A fost odată ca niciodată…”. Suspansul era maxim, curiozitatea şi ea şi tăcerea noastraera dovada vie că ne plăcea ceea ce ascultăm.
Basmele au bucurat dintotdeauna inimile copiilor şi au dezvoltat imaginaţia acestora. Căci cum puteai reprezenta în mintea ta un zmeu sau un căpcăun sau pe cea mai frumoasă fată, Ileana-Cosânzeana? Subtil, prin exemple, copilul dezvolta raţionamente, realizează comparații-între personajele care fac fapte rele şi sunt pedepsite până la final şi între cele ce întruchipează binele şi sunt răsplătite pe măsură.
Din basm afla copilul că întotdeauna, cu multă ambiţie şi bunăvoinţă, poţi trece peste impas şi realizezi ceea ce ţi-ai dorit, dar că întotdeauna trebuie un minim de efort pentru reuşita în viaţă, căci şi Prâslea şi Făt-Frumos străbat un lung drum al cunoaşterii, al iniţierii, al devenirii lor în ceea ce sunt. Continuarea

Premise şi cerinţe în formarea personalităţii elevului

Autor: prof. înv. primar Camelia-Maria Olar
Şcoala Gimnazială ”Dr. Aurel Vlad” Orăştie, Hunedoara

Prima zi de şcoală din viaţa unui copil este un fapt social de o maximă importanţă: părinţi, bunici, fraţi şi surori mai mari, pacticipăm cu toţii afectiv şi efectiv la intrarea puiului de om într-o nouă „lume”!
Începerea şcolii este o schimbare majoră în viaţa copilului şi a familiei şi are o multiplă motivaţie socială: trebuie să ofere copilului şanse de viitor, şcoala trebuie să răspundă cerinţelor de a asigura un tineret bine pregătit, trebuie să-i ofere cunoştinţele, deprinderile şi priceperile necesare de a se încadra într-o societate, în rapidă schimbare, trebuie să-i ofere fiecăruia şansa de a primi răspuns, sau de a-l pune în situaţia de a-şi răspunde singur, la multiplele întrebări pe care şi le pune.
Problema formării prin educaţie a personalităţii autonome şi creative este complexă şi a primit soluţii variate fără a se putea spune că este rezolvată satisfăcător teoretic, nicidecum în practica şcolară.
Sunt necesare noi investigaţii şi identificare a factorilor pe care trebuie să-i aibă în vedere educatorul când organizează situaţiile de învăţare, pentru a trece cu mai mult curaj de la un învaţământ dominant informativ la unul formativ-creativ, cu finalitate măsurabilă dinainte stabilită.
Personalitatea este definită ca ansamblul integral şi unitar de însuşiri, procese şi structuri psiho-fiziologice şi psiho-sociale care diferenţiază modul de conduită al unui om în raport cu alţii, asigurându-i o adaptare originală la mediu, vizând omul ca purtător al funcţiilor epestemice, pragmatice şi axiologice.
Personalitatea este condiţionată de prezenţa celor patru factori: ereditatea, mediu, educaţie, autoeducaţie. În organizarea demersului pentru formarea şi perfecţionarea personalităţii umane nu se poate face abstracţie de fondul ereditar şi de zestrea nativă a „puiului” de om.
Factorul ereditar condiţionează dezvoltarea psihică prin dispoziţiile naturale sau predispoziţiile native ale copilului şi care constituie premisele naturale ale posibilei dezvoltări biopsihice.
Trebuie ştiut faptul că fiecare copil se naşte cu predispoziţii polivalente. Ele rămân latente sau se transformă în aptitudini. Predisoziţiile se dezvoltă numai prin solicitare, prin stare activă, prin exerciţiu şi învăţare.
Predispoziţiile constau în: o anumită inteligenţă înăscută; particularităţi înăscute ale sistemului nervos, ale activităţii nervoase superioare (excitaţia şi inhibiţia) care dau temperamentul (coleric: puternic, neechilibrat; sanguin: puternic, echilibrat, mobil; flegmatic: puternic, echilibrat, inert; melancolic: slab); particularităţi anatomofiziologice ale analizatorilor (o acuitate a vederii, un auz muzical sau fonematic; o anumită sensibilitate tactilă, gustativă etc.)
Acestea nu determină prin ele însele, prin simpla maturizare, formarea personalităţii, ci dau numai suportul fiziologic al activităţii.Profilul personalităţii se obţine în procesul dezvoltării individuale prin însuşirea experienţei sociale şi prin dezvoltarea capacităţilor biopsihice şi a creativităţii.
Omul este înzestrat nu numai cu psihic, cu capacitatea de a reflecta lumea. El se naşte şi cu capacitatea de a-şi forma gândirea logică şi de a dobândi şi utiliza coduri psihice (imagini, simboluri, forme abstracte, operaţii mintale, idei, semnificaţii generalizate ale realităţii). (fragment)

Utilizarea jocului didactic în predarea istoriei la clasa a IV-a

Autor: prof. înv. primar Gabriela Florea
Școala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăștie

Ca obiect de învăţământ de sine stătător, istoria se studiază începând cu clasa a IV-a a învăţământului primar, precedată fiind de lecţiile de citire cu conţinut istoric.
Obiectivele generale ale acestui curs de istorie nu se rezumă la simpla achiziţionare a unor cunoştinţe referitoare la evenimentele majore din viaţa poporului român și a altor popoare ale lumii, ci vizează deopotrivă formarea unor elemente de gândire istorică (prin analiza fenomenului istoric) şi construirea premiselor unei educaţii moral-civice (aprecierea binelui, frumosului din creaţia naţională şi spirituală a poporului nostru).
Domeniul în care atitudinea creatoare a învăţătorului este cel mai mult solicitată în vederea valorificării resurselor lecţiei de istorie este, desigur, cel al metodelor. În acest sens, fără a neglija potenţialul formativ oferit de metodele expozitive, consider că problematizarea, modelarea, învăţarea prin descoperire trebuie să-şi facă loc cu mult mai mult curaj. Cum? Prin jocuri didactice. Continuarea