Categorie: Studii de specialitate

Studiu de specialitate – Modalităţi psihocomportamentale specifice copiilor supradotați

Autor: prof. înv. preșc. Dimitriu Maria-Aura
Școala Gimnazială ,,George Enescu” Nr. 1 Năvodari
Grădinița PN Peninsula – structură

Desigur că inteligenţa ridicată specifică supradotaţilor antrenează în acelaşi timp şi celelalte paliere ale dezvoltării psihice, şi totodată, aceasta se constituie în mecanisme compensatorii ce vizează aspectele interacţiunii sociale, însă, cu toate acestea, supradotaţii sunt mai frecvent expuşi riscurilor de inadaptare socială şi şcolară, atât din cauza factorilor ce ţin de propriile personalităţi, cât şi din cauza presiunilor, venite din mediul extern, la care sunt supuşi.
Ceea ce reuşeşte să întregească imaginea referitoare la aspectele heterocronice ale dezvoltării psihice a supradotaţilor îl constituie faptul că elevii supradotaţi, după cum am văzut, reprezintă un grup aparte, care se diferenţiază prin caracteristicile de personalitate, stilul de învăţare, modul de interacţionare cu semenii etc. Aşadar, ca şi indivizii aflaţi de cealaltă parte a curbei lui Gauss (la polul opus), supradotaţii reprezintă, la rândul lor, obiectul psihopedagogiei speciale, deoarece prin natura şi ritmul evoluţiei atât de caracteristic, au cerinţe educative speciale. De altfel, în unele ţări, cum ar fi Spania sau S.U.A. , sintagma cerinţe educative speciale include în mod explicit şi categoria copiilor supradotaţi în legislaţia din domeniul învăţământului special integrat. Continuarea →

Studiu de specialitate – Evaluarea profilului cognitiv, afectiv, comportamental şi de personalitate ale preşcolarilor şi ale membrilor familiilor acestora

Autor: prof. înv. preșc. Dimitriu Maria-Aura
Școala Gimnazială ”George Enescu” Nr. 1 Năvodari
Grădinița cu PN Peninsula

În demersul întreprins de către psihologul educaţional, acela de evaluare şi psihodiagnoză a dezvoltării cognitive, afectiv-motivaţionale şi comportamentale a personalităţii copiilor, se urmăresc următoarele obiective:
•creionarea unui profil realist al copiilor/adolescenţilor (atunci când aceștia își exprimă dorința de a se cunoaşte, sau punerea datelor la dispoziţia părinţilor, atunci când aceştia îşi exprimă doriţa de a cunoaşte potenţialul și vulnerabilitățile propriului copil);
•orientarea activităţii cadrului didactic, atunci când acesta doreşte să cunoască mai bine anumit copil, în vederea individualizării activităţii de învăţare;
•elaborarea şi implementarea unui plan de consiliere şcolară/intevenţie psihologică, atunci când copilul solicită sprijin pentru soluţionaea unor probleme care influenţeză activitatea şcolară;
•orientarea acivităţii şcolare a copilului şi alegerea drumului profesional pentru adolescent.
Evaluarea profilului cognitiv, afectiv, comportamental şi de personalitate ale preşcolarilor şi ale membrilor familiilor acestora se pot realiza cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice, adecvate scopurilor urmărite şi pentru care psihologul educaţional are licenţă de utilizare, conform normativelor colegiului Psihologilor din România. Continuarea →

Studiu de specialitate – Mini-cercetare – Modalități de dezvoltate a limbajului prin metoda observației sistematice, însoțită de verbalizarea elementelor observate

Autor: prof. înv. preșcolar Vieru Elena
Grădinița cu PN Cioca-Boca, Șcheia, jud. Iași

În activitatea de cercetare am pornit de la următoarea ipoteză:
Dacă în cadrul activităţilor de educare a limbajului la și domeniul științe se utilizează metoda observației sistematice, însoțită de verbalizarea elementelor observate, atunci se perfecţionează exprimarea orală a preşcolarilor, aceștia folosind un vocabular bogat, precis şi expresiv.
Activităţi pe domenii experienţiale (ADE)
Educarea limbajului
Observare : “Animale domestice”
Memorizare: “Căţeluşul şchiop” de E. Farago;
Joc didactic: “Caută mama şi puiul”;
Povestea educatoarei: “Cei trei purceluşi”(adaptare după S.Mihalcov);
Poveste creată: “Întâmplări cu animale”
Jocuri şi activităţi alese (ALA ) Continuarea →

Studiu de specialitate – Caracterul copilului – lutul perfect

Autor: prof. înv. preprimar Golea Codruţa-Carmen
Şcoala Gimnazială Goieşti – structura Mogoșești, jud. Dolj

Caracterul fără inteligenţă poate mult, dar inteligenţa fără caracter nu valorează nimic

Luând în discuţie aceasta temă am avut în vedere faptul că scopul nostru, al educatorilor este de a forma nişte persoane cu caracter integru şi un comportament adecvat, capabile să se integreze în societate, să-şi facă datoria de cetăţeni. Acest lucru nu este deloc uşor şi nici de neglijat întrucât, educarea caracterului după cum ştim, este un proces îndelungat şi complex iar cele mai semnificative achiziţii în acest domeniu se realizează până la vârsta primei tinereţi.
Este de datoria noastră să antrenăm elevii în diferite activităţi educative şcolare şi extraşcolare, curriculare şi extracurriculare menite să contribuie la formarea şi educarea caracterului în rândul elevilor. Începând încă din clasele primare în maniera transcurriculară sunt urmărite încă din primul an următoarele trăsături de caracter: atenţia, ascultarea, iertarea, sinceritatea, onestitatea, generozitatea, recunoştinţa, ordinea și virtutea. În cadrul orelor de educaţie civică fiecare trăsătura de caracter este exemplificată fie cu o povestire despre un animal (ex: pentru ATENŢIE – căprioara, pt. ASCULTARE – elefantul), ori o povestire istorică asociată cu activităţi practice: jocuri, exerciţii de memorare, studiu de caz etc. Continuarea →

Studiu de specialitate – Rolul familiei în educaţia copilului în prezent

Autor: prof. înv. preprimar Staicu Maria
Şcoala Gimnazială Goieşti – structura Mogoșești, jud. Dolj

Orice copil are dreptul de a-şi cunoaşte ambii părinţi şi dreptul de a creşte într-un mediu familial sigur. Copilul care nu trăieşte cu ambii părinţi are însă dreptul de a-i vedea în mod regulat. Numai în cazuri excepţionale, şi atunci pentru a asigura interesul superior al copilului autorităţile pot separa copilul de părinţii săi.
Pentru majoritatea copiilor familia este cadrul protector în care se nasc, care le asigură existenţa şi afecţiunea de care au nevoie pentru a supravieţui, a creşte, a-şi dezvolta personalitatea.
Ce este, în fond, familia?
Sunt multe răspunsuri posibile, dar, în sensul Convenţiei cu privire la drepturile copilului, familia reprezintă un grup de persoane legate între ele prin rudenie, prin căsătorie, prin descendenţă sau adopţie, prin interese comune.
Se pot distinge trei tipuri de familii:
a)familia extinsă care cuprinde copiii, părinţii, bunicii, unchii, matuşile şi verii, cu alte cuvinte, pe toţi care au un strămoş comun; Continuarea →

Studiu de specialitate – Importanţa literaturii pentru copii în procesul instructiv-educativ din învăţământul preşcolar

Autor: prof. Fota Anca
Grădinița cu PP ”Căsuța cu Povești” Craiova

Literatura, ca artă a cuvântului ocupă un loc important în educaţia intelectuală, estetică, morală. Spre deosebire de muzică sau arte plastice ea foloseşte în activitatea de creaţie – cuvântul.
Literatura naţională îşi justifică existenţa şi îşi afirmă prezenţa în sfera culturii şi literaturii universale prin gradul de intensitate cu care reflectă ceea ce este propriu, caracteristic naţiunii căreia îi aparţine.
Referitor la literatura română, Mihai Eminescu scria într-un articol publicat în „Timpul” la 8 mai 1880: „O adevărată literatură trainică, menită să placă nouă să placă nouă şi să fie originală pentru alţii, nu se poate întemeia decât pe graiul viu al poporului nostru, pe tradiţiile, obiceiurile şi istoria lui, pe geniul lui. Tot ce-aţi produce în afară de geniul lui într-adevăr naţional, nu va avea valoare şi trăinicie, nici pentru noi, nici pentru străinătate”. Continuarea →

Studiu de specialitate – Activitățile outdoor – alternativă a educației nonformale

Autor: prof. Ghira Teodorina Alina
Grădinița ”Sfânta Lucia” Craiova

Modelarea personalităţii tinerei generaţii a constituit din totdeauna o preocupare de mare interes a comunităţii umane. Formarea omului modern presupune dezvoltarea lui din punct de vedere fizic, psihic, estetic, moral etc., cu alte cuvinte o dezvoltare multilaterală în raport cu exigenţele societăţii contemporane.
Complexitatea vieţii umane în societate şi provocările lumii contemporane au drept consecinţă regândirea rolului şi ponderii factorilor ce contribuie la realizarea educaţiei pe tot parcursul vieţii. Este semnificativ şi specific faptul că necesitatea intervenţiei sociale în evoluţia individuală este conştientizată la nivelul societăţii, iar realizarea ei este organizată, controlată în modalităţi particulare, în funcţie de gradul şi caracteristicile de emancipare a fiecărei societăţi. O particularitate importantă a fenomenului educaţional, în etapa actuală, este caracterul permanent, prezenţa lui în întreaga existenţă umană.
Creşterea evidentă a rolului educaţiei în dezvoltarea tinerilor impune sporirea activităţilor prin care aceasta se poate realiza, respectând metodologia, conţinutul şi obiectivele propuse la acest nivel. Se consideră că activităţile in aer liber pot constitui un mijloc de educare a personalităţii tinerilor în formare, în acest scop putând fi elaborate programe de instruire ce vor cultiva onestitatea, respectul pentru sentimentele proprii şi a celorlalţi din grup, grija pentru ceilalţi şi autodisciplina. Continuarea →

Studiu de specialitate – Rolul familiei în dezvoltarea intelectuală a copilului

Autor: ed. Barbu Clara
Grădinița cu PN Nr. 8 Drăgăşani, Jud. Vâlcea

Tuturor ne este cunoscută expresia „Cei șapte ani de acasă”. Perioada optimă pentru educație și formarea caracterului psiho – social în viața fiecărui individ este reprezentată de copilărie.
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea influențează și modelează persoana umană. Familia este adevăratul laborator de formare a persoanei. Influențele educative pe care familia le exercită asupra copiilor se pot manifesta fie direct, prin acțiuni mai mult sau mai puțin dirijate, fie indirect, prin modele de conduită oferite de către membrii familiei.
Modelele de conduită oferite de părinți – precum și climatul socioafectiv în care se exercită influențele educaționale constituie primul model social cu o influență hotărâtoare asupra copiilor privind formarea concepției lor despre viață, a modului de comportare și relaționare în raport cu diferite norme și valori sociale. Pentru fiecare individ, familia reprezintă rădăcina educației, părinții fiind primii „profesori” din viața copilului. Ei sunt cei care pun bazele în educație, formarea și dezvoltarea acestuia. Continuarea →

Studiu de specialitate – Changes in the Form of the Modernist Novel

Autor: prof. Andrei Elena
Colegiul Economic Buzău

Introduction
The turn-of-the-century writers, whose works record the passage from the realist to the psychologically-oriented novel, agree that, if there should be a change in point of novel writing, this change should reside in a shift of focus from the description of the outer world to the representation of the inner world. This shift of interest is accompanied by an increased concern with the mechanisms of the art of writing.
Reseach results
The concept of art becomes central to the modern theory of the novel. The novelist is an artist, or a craftsman, whose condition of existence resides in his being capable of ‘speaking’, in expressing life through language. It is only by language that the artist can investigate and interpret outer and inner reality.
What gives the extent of a writer’s value is the power of seeing. The novelist is a keen observer endowed with imagination. To reach the status of the artist, the novelist should be in perfect control of the medium, of language and of form. Henry James theoretically expresses and practically proves by his novels that the novel represents a structure. Continuarea →

Studiu de specialitate – Dezvoltarea creativităţii copilului preşcolar prin activităţile artistico-plastice şi practice din gradiniţă

Autor: prof. înv. preșcolar Băluță Andreea
Grădinița cu P.P. ”Elena Farago” Craiova

Creativitatea, în sensul cel mai larg, reprezintă acea capacitate complexă a omului, acea structură caracteristică a psihicului care face posibilă opera creatoare.
L. Taylor vorbeşte despre cele cinci niveluri ale creativităţii, dintre care, la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei, fără ca aceasta să fie preocupată ca produsul activităţii sale să aibă un anume grad de utilitate sau valoare. (de ex. desenul, colajul, activităţile de modelare etc.)
Preşcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vârsta ce cuprinde cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane; pe parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea individualităţii umane şi unele din cele mai semnificative achiziţii cu ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. Continuarea →

Studiu de specialitate – Incluziunea şcolară a copiilor cu C.E.S.

Autor: prof. înv. preşcolar Orăscu Diana Mariana
Grădiniţa cu P.P. ”Elena Farago’’, Craiova

Incluziunea şcolară se defineşte prin acceptarea de către instituţiile de învăţămầnt a tuturor copiilor, indiferent de apartenenţa etnică sau socială, religie, naţionalitate sau infirmitate şi este strâns legată de recunoaşterea şi acceptarea diversităţii – condiţie normală a convieţuirii umane. Învăţământul incluziv presupune ca tinerii şi copiii cu dizabilităţi şi ceilalţi fără probleme să înveţe împreună în instituţiile de învăţământ având sprijinul corespunzător. Un început timpuriu în grupuri de joacă sau medii şcolare obişnuite este cea mai bună pregătire pentru o viaţă integrată.
Fiecare copil este diferit şi special şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu dizabilităţi. Toţi copiii au dreptul la educaţie în funcţie de nevoile lor.
Şi copiii diferiţi au drepturi egale cu ceilalţi, iar o educaţie separată ar duce la marginalizare şi discriminare, împiedicând formarea, împlinirea de sine şi afirmarea personalităţii. Beneficiile incluziunii sunt reciproce, dar majoritatea dintre noi n-am simţit încă acest lucru. Separarea ne limitează înţelegerea reciprocă. Familiaritatea şi toleranţa reduc frica şi respingerea favorizầnd relaţii de comunicare şi colaborare în beneficiul tuturor. Continuarea →

Studiu de specialitate – Care este rolul activităţilor de povestire în grădiniţe

Autor: prof. înv. preşcolar Paros Maria Alina
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 29 Sibiu

Rolul şi importanţa povestirilor în instruirea şi educarea copiilor sunt de mult cunoscute. Încă din antichitate, Aristotel le recomanda ca mijloace însemnate şi potrivite primei copilării, pentru că ele plac şi nu obosesc copiii. Fröbe1 le recomandă în educaţia preşcolară.
Prin conţinutul lor povestirile furnizează copiilor cunoştinte privitoare la cele mai variate aspecte de viaţă şi domenii de activitate, îl familiarizează cu natura înconjurătoare (lumea animală, lumea vegetală, cea a fenomenelor fizice). În procesul ascultării unei povestiri este antrenată întreaga activitate psihică a copilului. El iese din pasivitate, urmăreşte cu atenţie cele povestite, memorează, compară şi analizează materialul furnizat, face unele legături de cauzalitate, stabileşte anumite relaţii între fapte şi personaje. Astfel, gândirea copilului este viu stimulată şi face posibilă înţelegerea semnificaţiei faptelor eroilor.
Un rol deosebit de important în dezvoltarea vorbirii îl au povestirile. Pe lîngă faptul că oferă copilului posibilitatea de a învăţa să înţeleagă gândurile şi sentimentele oamenilor, povestirile, prin folosirea cuvântului şi a imaginii artistice, îl familiarizează cu structura limbii, cu bogăţia formelor sale gramaticale, cu frumuseţea şi expresivitatea limbii şi contribuie astfel la dezvoltarea limbajului şi a gândirii lui. Continuarea →

Studiu de specialitate – Rolul educaţiei ecologice la vârsta preşcolară

Autor: prof. Balint Petronela
Grădiniţa PP. Nr. 1 – Moţoc, Iaşi

Termenul de ecologie a fost introdus pentru prima dată de biologul german Ernest Haeckel în anul 1866, utilizând cuvintele greceşti oikos = casă şi logos = ştiinţă, vorbire. Deci, ecologia poate fi considerată drept o ştiinţă a habitatului.
Ecologia defineşte astăzi “ştiinţa care studiază condiţiile existenţei fiinţelor vii şi interacţiunile de orice natură care există între fiinţele vii, pe de o parte, şi între aceste fiinţe vii şi mediul lor, pe de altă parte’. De obicei, „educaţia pentru mediu” este confundată cu ecologia. Educaţia pentru mediu nu se limitează la ecologie sau studiul ştiinţelor naturii. A învăţa pentru organismele vii, habitatul lor şi felul în care interacţionează unele cu altele şi cu mediul în care trăiesc, este o parte importantă a educaţiei pentru mediu, dar nu este totul.
Ecologia contemporană studiază structura, funcţionalitatea şi conservarea ecosistemelor. Civilizaţia umană are un rol foarte important în evoluţia ecosistemelor de pe planeta noastră, dar, din păcate, omul nu pare să fie conştient de imensul rol pe care îl are. Pentru a cunoaşte modul de funcţionare al acestui sistem din care facem şi noi parte este esenţial ca omul să fie educat în spiritul respectului pentru mediul înconjurător, pentru ca el să devină conştient de faptul că nu este stăpânul naturii, ci parte a ei. Continuarea →

Cuprins Nr. 50 / mai 2015

  • Sensul pedagogic al disciplinei şcolare
  • A fi profesor … dăruire, talent sau profesie?
  • Aspect in English grammar
  • Învăţământ tradiţional sau învăţământ modern
  • La couleur ROUGE dans la publicité
  • La publicité dans les classes de français
  • Types d’exercices pour l’exploitation de la publicité pendant les classes de français
  • Utilizarea recompenselor în grădiniţe
  • Rolul şi importanţa activităţilor extracurriculare
  • Studiu de specialitate – Rolul educaţiei ecologice la vârsta preşcolară
  • Studiu de specialitate – Rolul jocului în structura activităţilor instructiv-educative
  • Personalitatea şcolarului şi modelarea ei prin factori psihosociali
  • Locul şi rolul lecţiilor de limba română în învăţământul primar
  • Delimitări conceptuale – joc, joc didactic
  • Valenţele jocului didactic
  • Jocul didactic – metodă de activizare a copilului în învăţământul primar
  • Jocul didactic, eficient în dezvoltarea vorbirii elevilor  din ciclul primar
  • Calităţile criticului literar
  • Creativitate şi interdisciplinaritate în organizarea şi desfăşurarea unei excursii şcolare
  • Nichita Stănescu – Poezia – Eternul doi
  • Profesorul de sprijin, „sprijin” în educarea copiilor aflaţi în dificultate
  • Abordarea la clasă a textelor epice
  • Bogățiile și frumusețiile Țării Maramureșului
  • Comunicarea în procesul educaţional
  • Metode active şi interactive în predarea matematicii  la clasele primare
  • Studiu de specialitate – Care este rolul activităţilor de povestire în grădiniţe
  • Studiu de specialitate – Importanţa jocului la preşcolari
  • Studiu de specialitate – Particularităţi ale memoriei la vârsta preşcolară
  • Studiu de specialitate – Rolul jucăriei în jocurile de creaţie
  • Studiu de specialitate – Effective Use of ICT in Education
  • Noi abordări în predarea – receptarea textului literar
  • Conflictul, dimensiune a comunicării
  • Studiu de specialitate – Tentaţia lexicalizării feminine în discursul mass-media
  • Parteneriatul grădiniţă – familie – cheia de succes a activităţilor
  • Jocurile de mişcare la grădiniță
  • Compréhension orale et apprentissage de la langue français
  • Portofoliul școlar ca metodă de evaluare  specifică limbilor străine
  • Studiu de caz
  • Studiu de specialitate – Cultivarea interesului copiilor pentru cunoaşterea mediului înconjurător şi ocrotirea lui
  • Studiu de specialitate – Jocul didactic
  • Studiu de specialitate – Protejarea mediului înconjurator  de către copii
  • Mobbing-ul în grădiniță
  • Relaţiile interpersonale în sistemul educaţional
  • Activităţi de tip outdoor în grădiniţă
  • Contribuţia activităţilor extraşcolare la dezvoltarea personalităţii copiilor
  • Apa, izvor de viaţă
  • Poluarea biologica a aerului
  • Studiu de specialitate – Microflora aerului din şcoli
  • Studiu de specialitate – Stafilococul auriu, indicator al gradului de poluare a aerului
  • Studiu de specialitate – Incluziunea şcolară a copiilor cu C.E.S.
  • Studiu privind influenţa şcolii în educarea creativităţii elevilor
  • Studiu privind modificarea comportamentului elevilor prin implicarea în activităţi şi proiecte
  • Stimularea creativităţii elevilor prin activităţile extracurriculare
  • Modalităţi concrete de abordare a educaţiei ecologice în învăţământul primar
  • Rolul şi importanţa metodelor interactive
  • Rolul activităților integrate în învățământul primar
  • Valoarea formativă a basmelor
  • Promovarea metodelor interactive în învățământul primar
  • Relaţia părinte-copil-educatoare, educatoare-părinţi, modalităţi de realizare a unei educaţii de calitate
  • Modalităţi de realizare a educaţiei ecologice în grădiniţa de copii
  • Rolul jocului în dezvoltarea aptitudinilor sociale şi emoţionale
  • Funcţiile managementului educaţional
  • Importanța folclorului românesc
  • Formarea conduitei şi conştiinţei morale a copiilor
  • Aptitudinea de şcolaritate
  • Curriculum diferenţiat şi personalizat
  • Managementul – știință și artă
  • Specificitatea cercetării pedagogice
  • Stiluri manageriale
  • Importanţa modelului educaţional în formarea conduitei morale a preşcolarului

Continuarea →

Numărul 50 / mai 2015

rev 50data apariției: 22 mai 2015

Coordonatori: prof. Andreea Băluță, prof. Oana Nicoleta Paraschiv, prof. Ștefania-Mihaela Bogdan, prof. Marinela-Petruța Vitan
Colaboratori: prof. Irina-Elena Filimon, prof. Vasilica Filimon, prof. Petronela Balint, prof. Daniela Veronica Stănescu, prof. Maria Alina Paros, prof. Maria Tentea, prof. Gabriela Chiroșcă

Pentru numărul 51 / iunie 2015, puteți trimite materiale până pe 18 iunie 2015*. Vă rugăm să consultați CONDIȚIILE DE PUBLICARE!

Numărul 50 va fi expediat autorilor până la sfârșitul lunii iunie 2015. Cuprinsul va apărea pe site în perioada următoare.

*Precizare: Ne rezervăm dreptul de a modifica termenul de trimitere a materialelor (vom anunța pe site în timp util!) în cazul în care acestea depășesc 150 pagini de revistă.

Studiu de specialitate – Arta şi creativitatea în dezvoltarea psihică a preşcolarilor

Autor: prof. Balint Petronela
Grădiniţa PP. Nr. 1 – Structura Moţoc, Iaşi

Psihologul G. W. Allport este cel care a folosit în psihologie termenul de creativitate. Pentru Allport creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare ale personalităţii, respectiv la aptitudini (inteligenţă), atitudini sau trăsături temperamentale. Definirea creativităţii se face prin referire la produsele creaţiei care reprezintă marca personalităţii creative. Un produs este valoros dacă prin el se rezolvă o problemă, sporeşte adaptabilitatea la mediu a creatorului sau schimbă condiţiile existenţei.
Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică, tehnică, economică, artistică, organizatorică (management), pedagogică etc. Creativitatea, ca rezultat al stimulării şi activităţii, înseamnă acumulări de capacităţi, abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou, original, în plan ideal – abstract, ca şi, după caz, în plan practic, deci inventivitatea ideatică şi practică. În lucrarea de faţă mă voi limita la rolul creativităţii prin artă la preşcolari şi elevii din clasele primare.
În funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, asigurarea succesului la învăţătură al copiilor se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Continuarea →

Cuprins Nr. 49 / aprilie 2015

  • Studiu de specialitate – Drepturile copilului în documente  de drept internaţional
  • Studiu de specialitate – Cunoaşterea şi dirijarea elevului  pentru stimularea creativă
  • Studiu de specialitate – Violenţa în şcoală – realitate sau ficţiune
  • Studiu de specialitate – Textul epic în învăţământul gimnazial
  • Le discours argumentatif
  • Le discours narratif
  • Documentul autentic în predarea limbilor moderne
  • Le discours descriptif
  • Festivals et carnavals en France
  • Studiu de specialitate – Les activités ludiques en classe de FLE

Continuarea →

Studiu de specialitate – Verbul

Autor: prof. înv. primar Boambeşi Ana Iulia
Şcoala Primară Nr. 1 Comuna Miceşti, jud. Argeş

Definiţie: Partea de vorbire flexibilă care se conjugă şi care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.
Din punct de vedere morfologic, felurile verbului pot fi:
– personale: a scrie, a mânca, etc.;
– impersonale (unipersonale): a ploua, se pare, etc.;
– auxiliare: a vrea, a fi, a avea.
Din punct de vedere sintactic, verbele pot fi:
– predicative propriu-zise;
– auxiliare sintactice (predicative copulative);
– nepredicative.
Categorii gramaticale:
1. Conjugare: I (la modul infinitiv se termină cu „–a”); a II-a (la modul infinitiv se termină cu „-ea”); a III-a (la modul infinitiv se termină cu „-e”); a IV-a (la modul infinitiv se termină cu „-i” sau „-î”).
2. Diateză: Activă (a vorbi); Reflexivă (a se certa); Pasivă (a fi lovit).
3. Moduri: Continuarea →

Studiu de specialitate – Influența educativă a dramatizărilor

Autor: prof. înv. primar Chirițoi-Miron Marinela
Școala Gimnazială Nr. 1 Pădureni, Jud. Vaslui

Dramatizarea constituie un prilej deosebit de util prin care se poate face educație elevilor. Având în vedere acest aspect, am căutat ca la disciplina Dezvoltare personală, la clasa pregătitoare, să le sugerez elevilor jocuri în care să reproducă unele poezii scurte, cu conținut simplu, dar cu reale calități educative.
Am ținut seama ca poeziile pe lângă un bogat conținut educativ să vizeze și unele trăsături negative de comportament, care se mai manifestă la unii copii și pe care urmăream să le corectez. Astfel, am distribuit roluri elevilor care au dovedit un grad mare de timiditate, ori altora care prezentau carențe educative: îngâmfare, răsfăț, neascultare etc. În acest scop am folosit poezia pe roluri. Aceasta constituie un procedeu deosebit de util și de eficace, fiindcă participă mai mulți elevi, fiecare având sarcina să spună doar o strofă, uneori tocmai pe aceea care i se potrivește.
Pe școlari i-am orientat, în primul rând, să interpreteze conțient rolul, să-l înțeleagă și să-l trăiască. În al doilea rând, am urmărit să le sugerez scopul învățării unei astfel de poezii și numai după aceea am trecut la învățarea poeziei pe strofe, fiecare strofă constituind un rol. Continuarea →

Studiu de specialitate – Folosirea unor metode activ-participative în aplicarea fișelor matematice

Autor: ed. Nicoleta Florea
Școala Gimnazială Stînceni, jud. Mureș

Pregătirea copiilor pentru şcoală impune formarea unor deprinderi elementare de activitate independentă. Aceste deprinderi se formează prin munca independentă a copiilor, aceasta fiind una dintre cele mai active, operative şi eficiente metode.
Când ne referim la munca independentă a copiilor preşcolari, ne gândim:
– să le formăm priceperea de a gândi în mod independent;
– să le formăm capacitatea de a se orienta într-o situaţie nouă;
– să-i obişnuim „a sesiza” problema şi a găsi metoda necesară pentru rezolvarea ei;
– ne gândim la dobândirea de către preşcolari, pas cu pas, a cunoştinţelor noi;
– să le cultivăm spiritul de răspundere faţă de sarcinile încredinţate;
– ne gândim la posibilităţile de a le spori încrederea în propriile posibilităţi. Continuarea →