Educația începe din prima zi

Autor: prof. Claudia Ghețu
Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Brăila

“Ce bine este crescut!”, “Ce prost este crescut!“, “Nu are cei 7 ani de acasă!” Rostim frecvent aceste cuvinte, dar știm oare ce înseamnă? Cine este responsabil pentru o rea creștere sau mai cu seamă cine are un rol hotărator în educația copilului.
În primul rand părinții încep să-i învețe pe copii bunele maniere sau să le ofere cei șapte ani de acasă de îndată ce aceștia se nasc. Acest lucru se face prin exemplu. Deși pot face ceea ce le spunem, copiii fac mai degrabă ceea ce facem noi. Bunele maniere îi vor oferi copilului instrumentele de care are nevoie în viață. Principiile care guvernează etichetase bazează pe respectul pentru noi înșine și pentru cei din jurul nostru. Ele îl învață pe copil să-i trateze pe ceilalți cu bunătate și înțelegere și să țină cont de sentimentele acestora.
De asemenea, copilul va căpăta încrederea în sine pe care i-o va da faptul că știe ce și cand trebuie făcut. Nimeni nu vrea să fie ignorant. Această încredere crește odată cu abilitatea copilului de a-i percepe pe cei din jur și de a lega relații care să îl mulțumescă. Continuarea

Reclame

Numărul 7 / iulie 2017

La cererea multor autori, următorul număr (7) apare în iulie 2017:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 14 iulie 2017 21 iulie 2017
– data apariției: 26 iulie
– expedierea către autori: 20-31 august 2017
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (8) APARE ÎN NOIEMBRIE 2017!

Numărul 6 / mai 2017

data apariției: 31 mai 2017
Colaboratori: prof. Nadia Breazu, prof. Daniela Chisăliță, prof. Maria Marinuc, prof. Mirela Bălan,  prof. Irina Dorneanu, prof. Oana Manafu, prof. Catălina Antonescu, prof. Cristina Dorina Marici, prof. Mihaela-Ramona Florea

Numărul 6 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 19-30 iunie 2017. 

Următorul număr (7) va apărea în IULIE 2017. Materialele se trimit până pe 15 IULIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Mai avem nevoie de gramatică?

Autor: prof. Dorneanu Irina
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, com. Pipirig, jud. Neamț

Conceptul de gramatică este utilizat în diferite accepţii, sensul larg sau restrâns al termenului depinde de tipul de demers adoptat de lingvişti: aceia care îşi propun să dea seamă de trăsăturile generale ale limbilor naturale înţeleg prin gramatică toate componentele unei teorii lingvistice, cei care au în vedere descrierea unei limbi particulare, dau gramaticii accepţia de morfosintaxă. În secolele în care cercetarea limbii se reducea mai ales la studiul limbilor latină şi greacă, gramatica se confunda cu morfologia.
Această îngustare a perspectivei este adecvată limbilor în care relaţiile din enunţ sunt exprimate mai ales prin mijloace flexionare, cum este şi cazul românei. Gramaticile româneşti vechi cuprindeau două părţi – analitica (etimologia) şi sintetica şi se concentrau mai ales asupra celei dintâi. Urmând această tradiţie, gramaticile noastre şcolare includ în domeniul lor morfologia şi sintaxa, numai din ultimele decenii ale secolului abia încheiat câştigând teren conceptul de morfosintaxă, concept care traduce ideea existenţei sintagmaticului în morfologie şi a paradigmaticului în sintaxă. Orientările moderne (în special cea generativă, dezvoltată începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut), deşi includ în domeniul gramaticii întregul sistem de organizare a limbii – fonologie şi semantică alături de morfologie şi sintaxă, acordă un loc central sintaxei. Continuarea

Chimia verde

Autor: prof. Cristina Timiș
Liceul Borșa, Borșa, jud. Maramureș

Chimia nu are o reputație fără pată. Cu toții beneficiem de produsele de larg consum și de medicamentele pe care industria chimică le produce, dar există și o parte întunecată –consumul uriaş de energie, sau producerea de substanţe toxice (solvenți, reactanți, produse reziduale). De peste 20 de ani chimiştii încearcă să primenească industria chimică, şi anume prin această paradigmă, tot mai vehiculată, a ”chimiei verzi”. Paul T. Anastas este întemeietorul conceptului de chimie verde.
Chimia verde este, de asemenea, cunoscută sub numele de chimie durabilă sau chimie inofensivă pentru mediu. Chimia verde constă în proiectarea produselor chimice și a proceselor care reduc sau elimină utilizarea sau generarea de substanțe periculoase.
Chimia verde se aplică pe tot parcursul ciclului de viață a unui produs chimic, inclusiv designul, fabricarea, utilizarea și eliminarea ulterioară. Ea previne poluarea la nivel molecular; este o filozofie care se aplică tuturor domeniilor chimiei, nu este o ramură a chimiei; oferă soluții pentru reducerea impactului negativ al produselor și proceselor chimice asupra sănătății umane și mediului; reduce și uneori elimină pericolele cauzate de produsele și procesele existente.
Cele 12 principii ale chimiei verzi demonstrează amploarea acestui concept. Acestea sunt: Continuarea

Ţiganiada – variantele operei, prezentare generală

Autor: prof. Bălăceanu Mihaela Alina
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Blejeşti, jud. Teleorman

Activitatea literară a lui Ion Budai Deleanu se rezumă la cele două poeme eroi-comice şi satirice „Trei viteji” şi „Ţiganiada”.
„Trei viteji”, cuprins într-o primă variantă a „Ţiganiadei” trebuia şă devină un poem aparte, însă autorul a scris doar trei cânturi şi l-a început pe al patrulea. Având ca punct de plecare „Don Quichotte” subiectul devine un pretext pentru dezvăluirea tarelor societăţii româneşti a timpului. Nu întâmplător, cei trei viteji descind din cele trei provincii româneşti.
Aflând numele personajelor înţelegem că vitejia lor este o farsă, un pretext de satiră, cu substrat cosial-politic: Becicherec Iştoc de Uram Haza este originar din Transilvania, Kyr Calos de Kucureaza din Muntenia, iar Născocor de Carlibaba din Moldova. Toţi trei, cu origine obscură, ajunşi la ranguri înalte prin fală şi trufie peregrinează în căutarea unei dulcinee. Prin călătoriile pline de peripeţii ale celor trei, autorul găseşte pretextul de a satiriza o clasă întreagă de asupritori ale cărei defecte sunt subliniate: laşitate, făţărnicie, lăudăroşenie. Becicherec, reprezentantul clasei feudale este de origine ţigan ajuns nemeş, călare pe Ducipal, ca Don Quichotte pe Rosinanta sa îşi caută iubita, oe Anghelina; Kyr Kalos, grec de origine călătoreşte în tovărăşia lui Trandafir Tânţarul sper a-si dovedi vitejia devenind astfel demn de mâna prinţesei Smaranda, iar cel de-al treilea, căpitan de ţigani pleacă spre frumoasa Chirana pe care o caută cu înfrigurare. Continuarea

Poetica basmului

Autor: prof. Ivan Elena-Daniela
Liceul Tehnologic ”Virgil Madgearu” Constanța

Paralel cu eforturile de fixare în scris a basmului popular, apare basmul cult, care preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegătorii de folclor devin povestitori, ca în cazul lui Petre Ispirescu, care actualizează și recreează basmul, păstrând funcțiile principale, formulele fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adăugând o tentă ușor moralizatoare sau aluzii mitologice de sorginte livrească. Scriitorii devin ei înșiși autori de basme, cunoscuți fiind Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu.
Basmul cult, împlinit printr-o inserție expresivă specifică stilului marilor scriitori, își armonizează structurile narative, dobândind unitate și fluență discursivă, preluând viziunea scriitorului și integrând teme și motive caracteristice ale operei acestuia. Scriitorul respectă de regulă structura și tipologia basmului popular, dar poate aduce modificări ale viziunii naratorului, alternând persoana a treia cu persoana întâi și a doua, creând o comunicare mai directă cu cititorul și dând uneori o nuanță subiectivă expunerii faptelor. Continuarea

Numărul 5 / februarie 2017

data apariției: 03 martie 2017
Colaboratori: prof. Adriana Nicolae, prof. Irina-Elena Cucu, prof. Elena-Sidonia Dudoi, înv. Simona Deaconescu, prof. Diana Luca, prof. Laurenția Stoian, prof. Viorica-Nina Năstacă, prof. Ana Alina Murgeanu, prof. Mihaela Dina Gruianu, prof. Mihaela Bolborea, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Mihaela Georgiana Onică, prof. Iosefina Lucaci

Numărul 5 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 20-31 martie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (6) va apărea în mai 2017. Materialele se trimit până pe 15 mai.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Free will in ”Tess of the D’Urbervilles” by Thomas Hardy

Autor: prof. Teiușanu Cristina
Liceul Tehnologic Vedea, Argeș

”Tess of the D’Urbervilles, A Pure Woman, Faithfully Presented’’ is a protest against society, a novel where Hardy writes about: the will to recover, the growth of love, faith, frail, happiness and death.
Here, the struggle of the main character begins after she is seduced by Alec D’Urbervilles, something that can be considered fatal or at least as the ending of all her hopes and future happiness. Fate seems to play a very important role in Tess’s tragic life, leaving her no chance for redemption. She sees her misfortunes to be so great that she finds no other solution than that of killing the man she considers responsible for much of her sufferings, at the same time sentencing herself to death.
Tess Durbeyfield is an intelligent, sensitive, scrupulous young woman and a strikingly attractive one. However, aside from her physical and moral qualities, she is still portrayed as a representative of  the lower class and of her own sex. Tess is isolated from the urban world, and spends her whole life in rural areas, working on farms to support herself and her own family. Continuarea

Studiu de caz – Reconsolidarea unei unități școlare

Autor: prof. Vasile Titel
Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”, Tg.-Jiu, Gorj

Lucrând cu câțiva ani în urmă în cadrul Liceului Tehnologic Bîrsești din Tg-Jiu, unitate școlară ce a cunoscut un declin accentuat în ultima vreme în ceea ce privește numărul de elevi, am încercat să sprijin unitatea prin găsirea unor elemente care să ducă la îmbunătățirea situației acestei școli
Scurtă descriere a unității școlare
Rădăcinile acestei şcoli se regăsesc începând cu 10 decembrie 1947 când, în prezenţa ministrului Agiu şi secretar general I. Berca se inaugurau cursurile „Şcoalei practice de horticultură” din comuna Bârseşti, judeţul Gorj. Şcoala a luat fiinţă cu o clasă de 45 de elevi, datorită bazei materiale reduse şi a lipsei de cadre didactice care să asigure desfăşurarea procesului de învăţământ.
În anii 2005-2009 unitatea avea un număr de circa 1800 de elevi, urmând o perioadă de declin constant, această unitatea pierzând datorită reducerii numărului de elevi, clasele I-VIII. Tot după această perioadă numărul de clase paralele din învățământul de zi a scăzut de la 3 la 1, iar la clasele de FR a scăzut de la 13 la 1 sau 2.
Analiză SWOT
Puncte tari Continuarea

Numărul 4 / decembrie 2016

data apariției: 27 decembrie 2016
Colaboratori: prof. Ștefania Bondrescu, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Delia Croitoru, prof. Liviu-Petruț Duță, prof. Maria Feroiu, prof. Maria Marin, ed. Marinela Pascal, prof. Magdalena Pelcu, prof. Iulieta Poață, prof. Elena Tecuci

Numărul 4 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 16-27 ianuarie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (5) va apărea în februarie 2017. Materialele se trimit până pe 17 februarie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Simbolistica personajelor hugoliene în romanul ”Mizerabilii”

Autor: prof. Bondrescu Ștefania
Școala Gimnazială Leotești, sat Leotești, jud. Olt

Victor Hugo este considerat cea mai proeminentă prezență literară a secolului al XIX-lea și unanim acceptat ca șeful incontestabil al mișcării romantice.
Personalitatea lui debordantă domină practic tot secolul, nu numai prin cariera literară foarte lungă, dar și prin fecunditatea literară și prin varietatea genurilor abordate. Când vorbim despre Victor Hugo, vorbim despre un model de romancier romantic, despre poetul romantic, despre dramaturgul Victor Hugo.
Ideile sale sociale îi acaparează aproape întreaga creație, conferindu-i unicitate și originalitate. Hugo a ,,cântat” în creațiile sale- fie în poezia lirică, epică, satirică, fie în teatrul în versuri sau în proză, fie în romane- cele mai alese și mai nobile sentimente umane: dragostea părintească, măreția și bunătatea sufletească a sărmanilor, puterea lor de sacrificiu, frumusețea interioară contrastând cu defectele fizice, patriotismul, curajul, noblețea, credința în Dumnezeu.
Personajele din ”Mizerabilii” sunt simbolice și contrastante, populând lumea romanului ca într-un joc amețitor de lumini și umbre. Continuarea

Studiu de specialitate – Surse ale comicului în opera ”Amintiri din copilărie”

Autor: prof. Bondrescu Ștefania
Școala Gimnazială Leotești, sat Leotești, jud. Olt

În contextul în care se discută despre comicul lui Ion Creangă, opera unitară a acestuia devine scena pe care se joacă multiple variante ale comicului: comicul burlesc (stârnit de imitarea personajelor sau a faptelor acestora), comicul tragic, comicul umoristic (dovedit prin simpatie, acceptare, compasiune pentru anumite defecte umane), comic sarcastic (față de situații sau personaje, împrejurări, fapte), comicul grotesc (prin care sunt prezentate urâțenia fizică și morală, accentuându-se trăsăturile negative).
În ”Amintiri din copilărie” cea mai mare atracție o reprezintă comicul și râsul stârnit, voia bună. Plăcerea de a glumi a autorului transpune cititorul într-o altă lume, o lume fără vârstă, mitică. Zoe Dumitrescu Bușulenga remarca ,,De la un capăt la altul, opera lui Ion Creangă este un hohot de râs … este râsul tonic al țăranului cu concepție optimistă de viață”.
Crearea bunei dispoziții are rolul de a pune într-o altă dimensiune faptele reale prezentate. Mijloacele prin care este realizat comicul sunt foarte variate. Continuarea

Metode de predare a analizei matematice

Autor: prof. Poaţă Iulieta
Liceul Tehnologic Tismana, Loc. Tismana, Jud. Gorj

Pentru ca drumul, destul de dificil, pe care îl au de parcurs elevii pentru aprofundarea noţiunilor de analiză matematică să fie mai usor, mai eficient, trebuie repectate câteva cerinţe în prezentarea conţinuturilor acestora. Pentru realizarea obiectivelor instructiv-formative ale predării analizei matematice se impun :
•Respectarea logicii ştiinţei, fiind necesar ca selectarea şi prezentarea cunoştinţelor să urmeze ordinea lor firească;
•Respectarea logicii didactice, prezentarea conţinutului facându-se în şi numai în funcţie de capacităţile reale de asimilare ale elevilor;

•Introducerea sistematică şi selectivă a noilor achiziţii ale cercetării matematice sau cercetării metodico-pedagogice;
•Considerarea analizei matematice nu numai ca un domeniu important al matematicii, dar şi ca fapt de cultură. Continuarea

Jocul de rol în orele de limba engleză

Autor: prof. Agneta Nistora
Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad

Obiectivul fundamental al învăţării limbilor străine este achiziţionarea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru o comunicare adecvată situaţional şi acceptată social.
Activităţile comunicative desfăşurate în orele de limba engleză sunt extrem de utile întrucât ele contribuie la formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Prin participarea la astfel de activităţi elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune orală în diverse contexte comunicative si va dobândi fluenţă în exprimarea în limba engleză.
Principalele argumente în favoarea utilizării jocului de rol în orele de limba engleză ar fi cele enumerate în cele ce urmează. Elevii pot experimenta o gamă variată de experienţe din viaţa de zi cu zi. Funcţiile comunicative, structurile gramaticale şi elementele de vocabular care pot fi prezente în activităţile de tip joc de rol depăşesc limitele altor activităţi în perechi sau pe grupe. Prin intermediul jocului de rol elevii îşi pot dezvolta competenţe de exprimare orală în orice situaţie. Pentru mulţi elevi jocul de rol reprezintă o utilă ,,repetiţie” pentru viaţa reală, permiţându-le nu doar să dobândească noi seturi de expresii, dar şi să înveţe cum să interacţioneze cu colocutorii în diferite situaţii cotidiene. Continuarea

Studiu de specialitate – Influența performanței școlare asupra nivelului de aspirație și a stimei de sine

Autor: prof. logoped Buduruță Maria Claudia
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Botoşani

Evoluţia elevului pe plan şcolar nu rămâne fără urmări asupra dinamicii sale psihologice.
Există deja o serie de studii asupra consecinţelor de ordin psiho-social ale performanţelor obţinute de copil – în special adolescent. Studiul de faţă îşi propune abordarea acestei teme generale din două puncte de vedere distincte, unul pe plan psihologic intrinsec, iar altul din registrul dinamicii psihologice asociate cauzal performanţelor şcolare.
Astfel, se au în vedere în primul rând influenţele pe care le exercită nivelul de performanţă şcolară asupra stimei de sine a individului, ca rezultat al evaluărilor generale orientate asupra propriei persoane. Având în vedere determinările multiple ale stimei de sine, grupate în două registre de ansamblu – cel al comparării subiective cu propriile standarde, respectiv cel bazat pe comparaţiile sociale – performanţa şcolară se poate dovedi un criteriu important, cu influenţe semnificative asupra nivelului general de auto-evaluare al adolescenţilor.
Pe de altă parte nivelului de aspiraţie al elevilor faţă de performanţele lor viitoare pe plan şcolar. In această privinţă, performanţele din trecut pot funcţiona, pe plan psihologic, ca „ancore” în raport cu care subiectul să îşi construiască aşteptările vizavi de cele din viitor. Continuarea

Studiu de specialitate – Luceafărul și influențele populare

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Cercetarea manuscriselor lui Eminescu a dat pe față imensa muncă a poetului în domeniul literaturii populare. Cunoscător al tuturor provinciilor, Eminescu, în aceste manuscrise, înfrățește poezii din Banat și Transilvania cu poezii din Moldova de Nord și Bucovina, după cum înfrățește particularități de grai din toate regiunile românești. Și această activitate explică de ce Eminescu a putut, prin gândurile și arta lui, să devină cel mai desăvârșit reprezentant al sufletului românesc.
Sensul larg pe care îl are cuvântul folclor la Eminescu, lămurește multiple activități de culegător-producător și de creator pe baze populare.

Nu e numai un culegător pasionat de poezie populară, nu rămâne la simpla reproducere a materialului, ci își găsește în el izvor pentru imaginația lui creatoare. Continuarea

Între tradiţie şi modernitate – Obiceiuri laice şi religioase ale unui popor reflectate în literatură

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

“A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi întreaga ta avere sufletească nepoţilor, asta o face tradiţia” – George Coşbuc
Limba noastră cunoaşte două cuvinte ce definesc acelaşi lucru: obicei şi datină, cuvinte pe care dicţionarul limbii române contemporane le consideră sinonime. Totuşi, o nuanţă, care diferenţiază sfera unuia de sfera celuilalt, mai mult stilistică, există. Datina poate fi termenul general popular pentru tot ceea ce se practică după anumite reguli. Obiceiul cuprinde ansamblul manifestărilor folclorice legate de un anumit eveniment sau de o anumită dată.
Folcloristica a grupat în general obiceiurile calendaristice în patru cicluri, care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă. Continuarea

Literatura și pictura – arte complementare

Autor: prof. Gheorghe Cornelia
Colegiul ”Gheorghe Tătărescu” Rovinari, Gorj

Literatura și artele se înrudesc prin felul în care reflectă realitatea, în operă realitatea apărând nu așa cum este, ci filtrată prin subiectivitatea umană.
De asemenea, literatura și celelalte arte se mai apropie prin faptul că toate sunt limbaje cu funcție de comunicare și funcție estetică. Limbajul poetic este un limbaj al limbajelor pentru că artele comunică în cuvinte. Arta nu poate exista fără cuvinte, deoarece prin cuvinte se făuresc și se receptează înțelesurile sensibilizate.
În eseul său Laocoon sau Despre granițele dintre pictură și poezie (1765), Lessing afirmă că pictura și sculptura sunt arte spațiale ce imită corpuri, iar muzica și poezia sunt arte temporale, având ca obiect al imitației acțiunile. Poezia se aseamănă cu artele plastice prin aceea că este și ea o artă a reprezentării, tratează subiecte și începe cu imitația realului. Continuarea