Numărul 12 / noiembrie 2018

Pentru numărul 12/noiembrie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 16 noiembrie 2018
– data apariției (aproximativ): 26 noiembrie
– expedierea către autori: 10-21 decembrie 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (13) APARE ÎN FEBRUARIE 2019!

Reclame

Numărul 11 / iulie 2018

Pentru numărul 11/iulie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 20 iulie 2018
– data apariției (aproximativ): 25 iulie
– expedierea către autori: 13-31 august 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (12) APARE ÎN NOIEMBRIE 2018!

Numărul 10 / aprilie 2018

Pentru numărul 10/aprilie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 18 20 aprilie 2018
– data apariției (aproximativ): 25 aprilie
– expedierea către autori: 14-25 mai 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (11) APARE ÎN IULIE 2018!

Numărul 9 / februarie 2018

data apariției: 26 februarie 2018
Colaboratori: prof. Pădurean Otilia, prof. Rădulescu Silvia, prof. Michai Andra Carmina, prof. Bocşa Aurelia-Georgeta, prof. Ciucă Ruxandra Ioana, prof. Antoaneta Gheorghe, prof. Adriana Pop, prof. Bruja Alina Ştefania, prof. Borș Cornelia, prof. Doiniţa Ciobanu, prof. Iftime Alina, prof. Cucu Gabriela Andreea, prof. Calotă Eleonora, prof. Filimon Daniela Nadia, prof. Macovei Delia Emanuela, prof. Apetrei Oana Adina, prof. Coșug Teodorina, prof. Onică Mihaela-Georgiana, prof. Cruţ Paraschiva, prof. Diana-Elena Cîmpeanu, prof. Elena Hendre, prof. Coşaru Georgiana, prof. Paraschivescu Raluca Ioana, prof. Zamfir Nicoleta

La data acestei postări, numărul 9 este în curs de tipărire și va fi expediat tuturor autorilor în perioada 20-31 MARTIE 2018.

Următorul număr (10) va apărea în APRILIE 2018. Materialele se trimit până pe 18 APRILIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

‘Advertorial’

Azi despre ghirlandele ©omadesign.
Ideale pentru toate încăperile, fie ele mici sau mari dar și pentru holuri, spații comerciale, restaurante dar mai ales pentru săli de grupă/clasă, ghirlandele înfrumusețează oriunde și oricum le-am așeza. Realizate în culori vii, din hârtie sau carton, cusute și aranjate cu migală, aceste decorațiuni, unice pe piața din România în ce privește modalitatea de îmbinare a elementelor, aduc o notă aparte spațiului. Pentru crearea lor Continuarea

Numărul 9 / februarie 2018

Pentru numărul 9/februarie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 16 februarie 2018
– data apariției (aproximativ): 26 februarie
– expedierea către autori: 12-24  martie 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (10) APARE ÎN APRILIE 2018!

Numărul 8 / noiembrie 2017

data apariției: 29 noiembrie 2017
Colaboratori: prof. Otilia Pădurean, prof. Elena-Cristina Ciocoiu, prof. Diana-Elena Cîmpeanu, prof. Rodica Ogăraru, prof. Maria Feroiu, prof. Maria-Ramona Nică, prof. Maria-Mădălina Șendroiu, prof. Liliana Stancu, prof. Alina Simona Dulgheru, prof. Gabriela Cercel, prof. Cecilia-Georgeta Iuhas, prof. Oana Adina Apetrei, prof. Adriana Pop

Later edit: Numărul 8 A FOST EXPEDIAT AUTORILOR IN PERIOADA 22-27 DECEMBRIE 2017.

Următorul număr (9) va apărea în FEBRUARIE 2018. Materialele se trimit până pe 17 FEBRUARIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Condiția creatorului în “Luceafărul” și “Noapte de decemvrie”

Autor: prof. Apetrei Oana Adina
Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, Buhuși, jud. Bacău

Din perspectiva condiției dramatice a omului de geniu, ”Noapte de decemvrie” se înrudește îndeaproape cu “Luceafărul” lui Eminescu.
Chiar dacă Eminescu mărturisea: “Eu rămân ce-am fost,romantic”, prin complexitatea temelor și a ideilor, prin aspirația către perfecțiune și echilibru, se încadrează clasicismului. Al. Macedonski se vrea un simbolist, dar rămâne romantic, clasic și parnasian. Prin temă, ideologie și simbolistică, poetul e romantic, prin cultul pietrelor prețioase, prin predilecția nuanței cromatice, Macedonski e simbolist. Astfel, după ce exerciții sterile ale instrumentalist-simbolismului se consumaseră, poetul realiza în “Noapte de decemvrie” o strălucită sinteză între tradiția romantică și elementele novatoare ale simbolismului.
Cei doi poeți dovedesc orientarea romantică atunci când tratează tema destinului omului de geniu în opoziție cu lumea comună. “Luceafărul” este un poem filozofic, al cunoașterii și al iubirii, o lucrare deopotrivă lirică și dramatică. “Noapte de decemvrie” e o “ars poetica”, un poem despre artistul superior,căutător al idealului desăvârșit în creație. Continuarea

Studiu de specialitate – George Coşbuc – creaţia poetică, expresie a existenţei şi a aspiraţiilor poporului român

Autor: prof. Feroiu Maria
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Privită în ansamblu, opera lui George Coşbuc se înscrie printre clasicii literaturii române. Originalitatea poetului se află în versurile de inspiraţie din viaţa satului, în care invenţia poetică, în modalitatea în care conştiinţa artistului se acordă cu funcţia social-educativă şi esteticii epocii în care a trăit scriitorul.
Poezia lui Coşbuc este de aspect monografic: satul, înconjurat de munţi, este surprins în viaţa lui obişnuită, cu pitorescul lui etnografic. Dincolo de sat, e pârâul, lunca, câmpul cu holdă, vuiet de codru şi dumbravă. Satele, reprezentabile, sunt ale satului transilvănean, ale locurilor de baştină ale scriitorului, specialitatea sub aspect uman, este a întregului nostru popor.
Sunt, în poezia coşbuciană, momente din viaţa satului. Optica este ţărănească, elementele, resorturile intime ale gestului, vorbei sau simţirii rustice. Imaginea satului se comunică astfel prin oameni, prin modul lor de existenţă, cu bucurii şi necazuri, cu aspiraţiile lor de împlinire. Satul lui Coşbuc este o entitate socială şi naţională cu pitoresc geografic şi etnografic, cu datini şi credinţe, cântec cu dor, dar şi de răzvrătire socială şi de luptă pentru libertatea şi demnitatea naţională. Continuarea

De când se scrie româneşte?

Autor: prof. Feroiu Maria
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

În literatura românească de specialitate, termenul de scris semnifică, de regulă, atât ”acţiunea de a scrie”, cât şi rezultatul acestei acţiuni, adică „totalitatea operelor scrise”. A cerceta originile scrisului în limba română înseamnă a stabili care este epoca de formare a tradiţiei grafice româneşti, precum şi epoca, locul şi împrejurările în care au apărut cele mai vechi texte ajunse până în zilele noastre.
La fel ca şi în alte culturi, scrisul apare la noi într-un anumit moment al istoriei sociale şi culturale, fiind consecinţa nemjlocită a interesului manifestat de unele grupuri umane pentru folosirea limbii naţionale ca instrument de comunicare scrisă. După opinia lui P. P. Panaitescu, primele scrieri româneşti sunt rezultatul transformărilor produse în interiorul societăţii, „urmarea înlocuirii în fruntea vieţii economice şi politice a ţării a vechii boierimi militare cu imunităţi, prin noua boierime angajată în economia de schimb, în producţia de marfă pentru piaţă, alături de orăşeni şi mica boierime”. Continuarea

Studiu de specialitate – Ion Creangă, Amintiri din copilărie Desprinderea de lumea ideală

Autor: prof. Pădurean Otilia
Liceul Teoretic ”Gheorghe Lazăr” Avrig

În operele sale, Ion Creangă rafinează arta populară, alegând veselia ca formă de apărare în faţa aspectelor ostile ale realităţii. Astfel, Amintiri din copilărie reprezintă victoria omului asupra timpului, întâmplările simple din acest roman al „copilăriei copilului universal” (Călinescu, G., 1982) devenind memorabile.
Recuperând copilăria din cele patru capitole ale operei, scriitorul humuleştean aduce în faţa lectorului o lume ideală care aparţine tuturor copiilor, plasată temporal într-un timp vag precizat, nedeterminat: vremea ceea, odată, vara, iarna, pe atunci, într-o zi, într-o dimineaţă.
În cadrul acestei dimensiuni temporale se conturează toposul, casa părintească, spaţiul devenirii lui Nică, din mijlocul Humuleştilor (Streinu, V., 1970), guvernat de jocul copiilor şi protejat de mama, Smaranda, plină de multe minunăţii, şi de tatăl Ştefan a Petrei: Continuarea

Spațiul geografic în creația lui Constantin Brâncuși

Autor: prof. Nică Maria-Ramona
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Constantin Brâncuși nu a fost doar un sculptor genial; Constantin Brâncuși a fost un explorator, un explorator al spațiului și al timpului. A copilărit în spațiul mirific de la poalele Munților Vâlcan, în Hobița, pe valea Bistriței Gorjene, nu departe de valea Tismanei și a Jaleșului.
Spațiul geografic, natural și antropic a fost marele maestru de la care Brâncuși a învățat toată viața. El a intuit în primul rând elementele orizontului spațial local dar nu i-a lipsit nici înțelegerea globală a fenomenelor pe care în opera sa le-a redat magistral.
În toate operele sale poți stabili relațiile între microcosmos și macrocosmos, între parte și întreg, între local global și universal. Opera lui Brâncuși s-a plămădit în spațiul mioritic care cuprindea o vastă arie montană, de deal, de câmpie și luncă din Peninsula Balcanică și o parte a Europei Centrale. Acest spațiu guvernat de natură a fost principala sursă de inspirație a geniului sculptor. „Nu vom fi niciodată îndeajuns de recunoscători față de pământul care ne-a dat totul!” Brâncuși- aforismul 242. Continuarea

Numărul 8 / noiembrie 2017

Pentru numărul 8/noiembrie:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 18 noiembrie 2017
– data apariției: 27 noiembrie
– expedierea către autori: 11-22  decembrie 2017
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (9) APARE ÎN FEBRUARIE 2018!

Numărul 7 / iulie 2017

data apariției: 31 iulie 2017
Colaboratori: prof. Monica Felherț , prof. Marcela Radu , prof. Cristina Burghelea , prof. Rodica Ogăraru, prof. Constanța Sturzu

Numărul 7 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 28 august – 2 septembrie 2017!

Următorul număr (8) va apărea în NOIEMBRIE 2017. Materialele se trimit până pe 18 NOIEMBRIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Educația începe din prima zi

Autor: prof. Claudia Ghețu
Colegiul Național ”Nicolae Bălcescu”, Brăila

“Ce bine este crescut!”, “Ce prost este crescut!“, “Nu are cei 7 ani de acasă!” Rostim frecvent aceste cuvinte, dar știm oare ce înseamnă? Cine este responsabil pentru o rea creștere sau mai cu seamă cine are un rol hotărator în educația copilului.
În primul rand părinții încep să-i învețe pe copii bunele maniere sau să le ofere cei șapte ani de acasă de îndată ce aceștia se nasc. Acest lucru se face prin exemplu. Deși pot face ceea ce le spunem, copiii fac mai degrabă ceea ce facem noi. Bunele maniere îi vor oferi copilului instrumentele de care are nevoie în viață. Principiile care guvernează etichetase bazează pe respectul pentru noi înșine și pentru cei din jurul nostru. Ele îl învață pe copil să-i trateze pe ceilalți cu bunătate și înțelegere și să țină cont de sentimentele acestora.
De asemenea, copilul va căpăta încrederea în sine pe care i-o va da faptul că știe ce și cand trebuie făcut. Nimeni nu vrea să fie ignorant. Această încredere crește odată cu abilitatea copilului de a-i percepe pe cei din jur și de a lega relații care să îl mulțumescă. Continuarea

Numărul 7 / iulie 2017

La cererea multor autori, următorul număr (7) apare în iulie 2017:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 14 iulie 2017 21 iulie 2017
– data apariției: 26 iulie
– expedierea către autori: 20-31 august 2017
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (8) APARE ÎN NOIEMBRIE 2017!

Numărul 6 / mai 2017

data apariției: 31 mai 2017
Colaboratori: prof. Nadia Breazu, prof. Daniela Chisăliță, prof. Maria Marinuc, prof. Mirela Bălan,  prof. Irina Dorneanu, prof. Oana Manafu, prof. Catălina Antonescu, prof. Cristina Dorina Marici, prof. Mihaela-Ramona Florea

Numărul 6 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 19-30 iunie 2017. 

Următorul număr (7) va apărea în IULIE 2017. Materialele se trimit până pe 15 IULIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Mai avem nevoie de gramatică?

Autor: prof. Dorneanu Irina
Liceul Tehnologic ”Ion Creangă”, com. Pipirig, jud. Neamț

Conceptul de gramatică este utilizat în diferite accepţii, sensul larg sau restrâns al termenului depinde de tipul de demers adoptat de lingvişti: aceia care îşi propun să dea seamă de trăsăturile generale ale limbilor naturale înţeleg prin gramatică toate componentele unei teorii lingvistice, cei care au în vedere descrierea unei limbi particulare, dau gramaticii accepţia de morfosintaxă. În secolele în care cercetarea limbii se reducea mai ales la studiul limbilor latină şi greacă, gramatica se confunda cu morfologia.
Această îngustare a perspectivei este adecvată limbilor în care relaţiile din enunţ sunt exprimate mai ales prin mijloace flexionare, cum este şi cazul românei. Gramaticile româneşti vechi cuprindeau două părţi – analitica (etimologia) şi sintetica şi se concentrau mai ales asupra celei dintâi. Urmând această tradiţie, gramaticile noastre şcolare includ în domeniul lor morfologia şi sintaxa, numai din ultimele decenii ale secolului abia încheiat câştigând teren conceptul de morfosintaxă, concept care traduce ideea existenţei sintagmaticului în morfologie şi a paradigmaticului în sintaxă. Orientările moderne (în special cea generativă, dezvoltată începând cu deceniul al cincilea al secolului trecut), deşi includ în domeniul gramaticii întregul sistem de organizare a limbii – fonologie şi semantică alături de morfologie şi sintaxă, acordă un loc central sintaxei. Continuarea