Numărul 7 / iulie 2017

La cererea multor autori, următorul număr (7) apare în iulie 2017:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 14 iulie 2017 21 iulie 2017
– data apariției: 26 iulie
– expedierea către autori: 20-31 august 2017
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (8) APARE ÎN NOIEMBRIE 2017!

Numărul 6 / mai 2017

data apariției: 31 mai 2017
Colaboratori: prof. Nadia Breazu, prof. Daniela Chisăliță, prof. Maria Marinuc, prof. Mirela Bălan,  prof. Irina Dorneanu, prof. Oana Manafu, prof. Catălina Antonescu, prof. Cristina Dorina Marici, prof. Mihaela-Ramona Florea

Numărul 6 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 19-30 iunie 2017. 

Următorul număr (7) va apărea în IULIE 2017. Materialele se trimit până pe 15 IULIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Numărul 5 / februarie 2017

data apariției: 03 martie 2017
Colaboratori: prof. Adriana Nicolae, prof. Irina-Elena Cucu, prof. Elena-Sidonia Dudoi, înv. Simona Deaconescu, prof. Diana Luca, prof. Laurenția Stoian, prof. Viorica-Nina Năstacă, prof. Ana Alina Murgeanu, prof. Mihaela Dina Gruianu, prof. Mihaela Bolborea, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Mihaela Georgiana Onică, prof. Iosefina Lucaci

Numărul 5 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 20-31 martie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (6) va apărea în mai 2017. Materialele se trimit până pe 15 mai.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Free will in ”Tess of the D’Urbervilles” by Thomas Hardy

Autor: prof. Teiușanu Cristina
Liceul Tehnologic Vedea, Argeș

”Tess of the D’Urbervilles, A Pure Woman, Faithfully Presented’’ is a protest against society, a novel where Hardy writes about: the will to recover, the growth of love, faith, frail, happiness and death.
Here, the struggle of the main character begins after she is seduced by Alec D’Urbervilles, something that can be considered fatal or at least as the ending of all her hopes and future happiness. Fate seems to play a very important role in Tess’s tragic life, leaving her no chance for redemption. She sees her misfortunes to be so great that she finds no other solution than that of killing the man she considers responsible for much of her sufferings, at the same time sentencing herself to death.
Tess Durbeyfield is an intelligent, sensitive, scrupulous young woman and a strikingly attractive one. However, aside from her physical and moral qualities, she is still portrayed as a representative of  the lower class and of her own sex. Tess is isolated from the urban world, and spends her whole life in rural areas, working on farms to support herself and her own family. Continuarea

Numărul 4 / decembrie 2016

data apariției: 27 decembrie 2016
Colaboratori: prof. Ștefania Bondrescu, prof. Maria Claudia Buduruță, prof. Delia Croitoru, prof. Liviu-Petruț Duță, prof. Maria Feroiu, prof. Maria Marin, ed. Marinela Pascal, prof. Magdalena Pelcu, prof. Iulieta Poață, prof. Elena Tecuci

Numărul 4 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 16-27 ianuarie 2017. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (5) va apărea în februarie 2017. Materialele se trimit până pe 17 februarie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Simbolistica personajelor hugoliene în romanul ”Mizerabilii”

Autor: prof. Bondrescu Ștefania
Școala Gimnazială Leotești, sat Leotești, jud. Olt

Victor Hugo este considerat cea mai proeminentă prezență literară a secolului al XIX-lea și unanim acceptat ca șeful incontestabil al mișcării romantice.
Personalitatea lui debordantă domină practic tot secolul, nu numai prin cariera literară foarte lungă, dar și prin fecunditatea literară și prin varietatea genurilor abordate. Când vorbim despre Victor Hugo, vorbim despre un model de romancier romantic, despre poetul romantic, despre dramaturgul Victor Hugo.
Ideile sale sociale îi acaparează aproape întreaga creație, conferindu-i unicitate și originalitate. Hugo a ,,cântat” în creațiile sale- fie în poezia lirică, epică, satirică, fie în teatrul în versuri sau în proză, fie în romane- cele mai alese și mai nobile sentimente umane: dragostea părintească, măreția și bunătatea sufletească a sărmanilor, puterea lor de sacrificiu, frumusețea interioară contrastând cu defectele fizice, patriotismul, curajul, noblețea, credința în Dumnezeu.
Personajele din ”Mizerabilii” sunt simbolice și contrastante, populând lumea romanului ca într-un joc amețitor de lumini și umbre. Continuarea

Studiu de specialitate – Surse ale comicului în opera ”Amintiri din copilărie”

Autor: prof. Bondrescu Ștefania
Școala Gimnazială Leotești, sat Leotești, jud. Olt

În contextul în care se discută despre comicul lui Ion Creangă, opera unitară a acestuia devine scena pe care se joacă multiple variante ale comicului: comicul burlesc (stârnit de imitarea personajelor sau a faptelor acestora), comicul tragic, comicul umoristic (dovedit prin simpatie, acceptare, compasiune pentru anumite defecte umane), comic sarcastic (față de situații sau personaje, împrejurări, fapte), comicul grotesc (prin care sunt prezentate urâțenia fizică și morală, accentuându-se trăsăturile negative).
În ”Amintiri din copilărie” cea mai mare atracție o reprezintă comicul și râsul stârnit, voia bună. Plăcerea de a glumi a autorului transpune cititorul într-o altă lume, o lume fără vârstă, mitică. Zoe Dumitrescu Bușulenga remarca ,,De la un capăt la altul, opera lui Ion Creangă este un hohot de râs … este râsul tonic al țăranului cu concepție optimistă de viață”.
Crearea bunei dispoziții are rolul de a pune într-o altă dimensiune faptele reale prezentate. Mijloacele prin care este realizat comicul sunt foarte variate. Continuarea

Metode de predare a analizei matematice

Autor: prof. Poaţă Iulieta
Liceul Tehnologic Tismana, Loc. Tismana, Jud. Gorj

Pentru ca drumul, destul de dificil, pe care îl au de parcurs elevii pentru aprofundarea noţiunilor de analiză matematică să fie mai usor, mai eficient, trebuie repectate câteva cerinţe în prezentarea conţinuturilor acestora. Pentru realizarea obiectivelor instructiv-formative ale predării analizei matematice se impun :
•Respectarea logicii ştiinţei, fiind necesar ca selectarea şi prezentarea cunoştinţelor să urmeze ordinea lor firească;
•Respectarea logicii didactice, prezentarea conţinutului facându-se în şi numai în funcţie de capacităţile reale de asimilare ale elevilor;

•Introducerea sistematică şi selectivă a noilor achiziţii ale cercetării matematice sau cercetării metodico-pedagogice;
•Considerarea analizei matematice nu numai ca un domeniu important al matematicii, dar şi ca fapt de cultură. Continuarea

Jocul de rol în orele de limba engleză

Autor: prof. Agneta Nistora
Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad

Obiectivul fundamental al învăţării limbilor străine este achiziţionarea şi dezvoltarea competenţelor necesare pentru o comunicare adecvată situaţional şi acceptată social.
Activităţile comunicative desfăşurate în orele de limba engleză sunt extrem de utile întrucât ele contribuie la formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Prin participarea la astfel de activităţi elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune orală în diverse contexte comunicative si va dobândi fluenţă în exprimarea în limba engleză.
Principalele argumente în favoarea utilizării jocului de rol în orele de limba engleză ar fi cele enumerate în cele ce urmează. Elevii pot experimenta o gamă variată de experienţe din viaţa de zi cu zi. Funcţiile comunicative, structurile gramaticale şi elementele de vocabular care pot fi prezente în activităţile de tip joc de rol depăşesc limitele altor activităţi în perechi sau pe grupe. Prin intermediul jocului de rol elevii îşi pot dezvolta competenţe de exprimare orală în orice situaţie. Pentru mulţi elevi jocul de rol reprezintă o utilă ,,repetiţie” pentru viaţa reală, permiţându-le nu doar să dobândească noi seturi de expresii, dar şi să înveţe cum să interacţioneze cu colocutorii în diferite situaţii cotidiene. Continuarea

Studiu de specialitate – Influența performanței școlare asupra nivelului de aspirație și a stimei de sine

Autor: prof. logoped Buduruță Maria Claudia
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Botoşani

Evoluţia elevului pe plan şcolar nu rămâne fără urmări asupra dinamicii sale psihologice.
Există deja o serie de studii asupra consecinţelor de ordin psiho-social ale performanţelor obţinute de copil – în special adolescent. Studiul de faţă îşi propune abordarea acestei teme generale din două puncte de vedere distincte, unul pe plan psihologic intrinsec, iar altul din registrul dinamicii psihologice asociate cauzal performanţelor şcolare.
Astfel, se au în vedere în primul rând influenţele pe care le exercită nivelul de performanţă şcolară asupra stimei de sine a individului, ca rezultat al evaluărilor generale orientate asupra propriei persoane. Având în vedere determinările multiple ale stimei de sine, grupate în două registre de ansamblu – cel al comparării subiective cu propriile standarde, respectiv cel bazat pe comparaţiile sociale – performanţa şcolară se poate dovedi un criteriu important, cu influenţe semnificative asupra nivelului general de auto-evaluare al adolescenţilor.
Pe de altă parte nivelului de aspiraţie al elevilor faţă de performanţele lor viitoare pe plan şcolar. In această privinţă, performanţele din trecut pot funcţiona, pe plan psihologic, ca „ancore” în raport cu care subiectul să îşi construiască aşteptările vizavi de cele din viitor. Continuarea

Studiu de specialitate – Luceafărul și influențele populare

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Cercetarea manuscriselor lui Eminescu a dat pe față imensa muncă a poetului în domeniul literaturii populare. Cunoscător al tuturor provinciilor, Eminescu, în aceste manuscrise, înfrățește poezii din Banat și Transilvania cu poezii din Moldova de Nord și Bucovina, după cum înfrățește particularități de grai din toate regiunile românești. Și această activitate explică de ce Eminescu a putut, prin gândurile și arta lui, să devină cel mai desăvârșit reprezentant al sufletului românesc.
Sensul larg pe care îl are cuvântul folclor la Eminescu, lămurește multiple activități de culegător-producător și de creator pe baze populare.

Nu e numai un culegător pasionat de poezie populară, nu rămâne la simpla reproducere a materialului, ci își găsește în el izvor pentru imaginația lui creatoare. Continuarea

Între tradiţie şi modernitate – Obiceiuri laice şi religioase ale unui popor reflectate în literatură

Autor: prof. Maria Feroiu
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

“A păstra obiceiul din părinţi şi strămoşi şi a nu pierde nimic din ce-ai moştenit, ca să laşi întreaga ta avere sufletească nepoţilor, asta o face tradiţia” – George Coşbuc
Limba noastră cunoaşte două cuvinte ce definesc acelaşi lucru: obicei şi datină, cuvinte pe care dicţionarul limbii române contemporane le consideră sinonime. Totuşi, o nuanţă, care diferenţiază sfera unuia de sfera celuilalt, mai mult stilistică, există. Datina poate fi termenul general popular pentru tot ceea ce se practică după anumite reguli. Obiceiul cuprinde ansamblul manifestărilor folclorice legate de un anumit eveniment sau de o anumită dată.
Folcloristica a grupat în general obiceiurile calendaristice în patru cicluri, care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă şi de iarnă. Continuarea

Literatura și pictura – arte complementare

Autor: prof. Gheorghe Cornelia
Colegiul ”Gheorghe Tătărescu” Rovinari, Gorj

Literatura și artele se înrudesc prin felul în care reflectă realitatea, în operă realitatea apărând nu așa cum este, ci filtrată prin subiectivitatea umană.
De asemenea, literatura și celelalte arte se mai apropie prin faptul că toate sunt limbaje cu funcție de comunicare și funcție estetică. Limbajul poetic este un limbaj al limbajelor pentru că artele comunică în cuvinte. Arta nu poate exista fără cuvinte, deoarece prin cuvinte se făuresc și se receptează înțelesurile sensibilizate.
În eseul său Laocoon sau Despre granițele dintre pictură și poezie (1765), Lessing afirmă că pictura și sculptura sunt arte spațiale ce imită corpuri, iar muzica și poezia sunt arte temporale, având ca obiect al imitației acțiunile. Poezia se aseamănă cu artele plastice prin aceea că este și ea o artă a reprezentării, tratează subiecte și începe cu imitația realului. Continuarea

ABC Didactic nr. 3 / octombrie 2016

data apariției: 24 octombrie 2016
Colaboratori: prof. Gabriel Deaconescu, prof. Delia Croitoru, înv. Laura Cobzariu
Autori: prof. Georgiana Oprea, prof. Luminița Florea, prof. Raluca Uilean, prof. Mihaela Nistor, prof. Dorina Sauciuc, prof. Mihaela Vasile, prof. Alina Gogonel, prof. Livia Cîrstoi, prof. Cristina Timiș, prof. Simona Ghenea, prof. Camelia Florea, prof. Irina Pache, prof. Diana Ciobanu

Numărul 3 va fi expediat autorilor și colaboratorilor în perioada 14-25 noiembrie 2016. Fragmente din articole/studii vor apărea pe site în perioada următoare.

Următorul număr (4) va apărea în decembrie 2016. Materialele se trimit până pe 16 decembrie.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Influenţa romglezei asupra limbii române

Autor: prof. Daniela Gioabă
Liceul Teoretic ”Alexandru Marghiloman”, Buzău

Ne propunem în articolul de faţă să tratăm acest subiect de strictă actualitate din domeniul vocabularului românesc, și anume, avalanşa de împrumuturi din engleza ce au invadat limba noastră, mai ales în ultimele decenii.
Doi dintre lingviştii de la Institutul de lingvistică al Academiei Române, Alexandru Nicolae şi Adina Dragomirescu în volumul „101 greşeli de lexic şi de semantic: cuvinte și sensuri în mișcare”, în capitolul „Romgleza noastră cea de toate zilele” semnalează că trăsătura cea mai vizibilă a lexicului limbii române de azi este influenţa englezei:
„Nu e vorba de un fenomen negativ în sine. Îmbogăţirea lexicului se face atât prin cuvinte noi (împrumutate, derivate cu prefixe şi sufixe, compuse, trunchiate ori a căror structură o copiază pe cea a unor cuvinte sau expresii străine), cât şi prin transformările semantice ale unor cuvinte deja existente în limbă (lărgiri şi restrângeri de sens, înnobilări şi degradări, copierea semantismului cuvintelor corespunzătoare din alte limbi). Toate acestea sunt mecanisme normale în evoluţia oricărei limbi, care însă poate trece cu uşurinţă în domeniul greşelilor de limbă, dacă nu respectă regulile, dacă nu sunt sistematice, ci individuale, dacă nu se potrivesc registrului stilistic în care apar”. Continuarea

Rolul evaluării școlare în învățarea eficientă

Autor: prof. Iuliana Dragomir
Colegiul Național ”Alexandru Dimitrie Ghica”, Alexandria

Viața școlii stă sub semnul valorii și al valorizării. Activitatea didactică este premeditată si vizează atingerea unor scopuri. Astfel, este firesc ca cineva să se intereseze dacă ceea ce trebuia făcut, a fost făcut.
Sensul termenului EVALUARE îngăduie diferite conotații. Așadar, vorbim despre: evaluarea sistemului, evaluarea instituției de învățământ, evaluarea programelor, a profesorilor, a elevilor etc.
Eficiența învățământului se referă la capacitatea sistemului educațional de a produce, în mod satisfăcător, rezultatele preconizate, adică de a le vedea concretizate în comportamentele și atitudinile absolvenților. Eficiența școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare.
În ceea ce îi privește pe elevi, evaluarea îi determină să gândească mai profund asupra sarcinilor propuse, le încurajează încrederea în sine, identifică lacunele, le dezvoltă respectul pentru ideile altora. În acest sens, are un rol important și AUTOEVALUAREA. Continuarea

Studiu de specialitate – Ipostaza eului ludic în poezia lui Tudor Arghezi

Autor: prof. Cornelia Mitrache
Liceul Tehnologic ”Ion Popescu-Cilieni”, Cilieni, Olt

Poezia modernă impesonalizează comunicarea, introducând un nou cocept, eul liric sau eul poetic. Eul poetic este vocea interioară a creatorului de poezie, detaşat de lume şi de realitatea înconjurătoare. Poetul francez Rimbaud definea eul liric astfel:” Eu este un altul”.
Ca şi Lucian Blaga şi Ion Barbu, Tudor Arghezi este un poet modernist, aparţinând perioadei interbelice a literaturii. El revoluţionează limbajul poetic al vremii sale în raport cu mijloacele de expresie tradiţonale, fiind de părere că acesta are menirea de a-l face pe cititor să simtă ceea ce citeşte, iar o idee să nască altele. Mărturisind poetic, într-o notă autobiografică, dorinţa sa de a crea (Om în vârstă şi târziu\ Tot am învăţat să scriu), poetul debutează în volum la 47 de ani, urmând o bogată activitate literară. Continuarea

Studiu de specialitate – Camil Petrescu – autor al romanului problemelor de conştiinţă

Autor: prof. Cornelia Mitrache
Liceul Tehnologic ”Ion Popescu-Cilieni”, Cilieni, Olt

„Literatura presupune fireşte probleme de conştiinţă. Trebuie să ai deci ca mediu o societate în care problemele e conştiinţă sunt posibile […]. Eroul de roman presupune un zbucium interior, lealitate, convingere profundă, un simţ al răspunderii dincolo de contingenţele obişnuite. Sau cel puţin, chiar fără suport moral, caractere monumentale, în real conflict cu societatea“. (1)
În acest spirit, Camil Petrescu avea să facă din Ştefan Gheorghidiu beneficiarul unei importante moşteniri, iar din Fred Vasilescu fiul unui milionar, pentru ca aceştia, eliberaţi de griji materiale, să se poată preocupa de problemele conştiinţei.
Totuşi dimensiunea socială nu lipseşte din romanele scriitorului; este de ajuns să ne gândim la conflictul dintre Ştefan şi Nae Gheorghidiu, la figura de analfabet parvenit a lui Tănase Vasilescu Lumânăraru sau la drama lui Ladima. Continuarea

Propoziţiile subiective pronominale

Autor: prof. Codruța Halas
Liceul de Arte Baia Mare

Varietatea problemelor pe care propoziţia subiectivă le ridică în analiza gramaticală şi, mai ales, complexitatea lor, lasă loc oricând discuţiilor, fiind considerată drept cea mai interesantă dintre subordonate.
Am abordat problematica propoziţiei subordonate subiective cu scopul de a confirma cu noi argumente şi situaţii soluţiile date, de a sugera noi interpretări sau chiar de a formula probleme noi, fără a avea pretenţia unei “inventarieri” sau a unei “atotcuprinderi”.
În funcţie de mărcile introductive, Ec. Teodorescu distinge două categorii de propoziţii subiective, “deosebite formal prin marca poziţiei, cât şi semantic, prin conţinutul pe care îl exprimă”: propoziţii subiective conjuncţionale şi propoziţii subiective pronominale”.
Spre deosebire de subiectivele conjuncţionale – care indică o acţiune, o stare sau o caracteristică, privite ca un fapt despre care se afirmă sau se neagă ceva prin predicatul regentei, subiectivele pronominale indică, prin pronumele introductiv, fiinţa sau lucrul care efectuează o acţiune, suferă un proces sau poartă o însuşire ori o caracteristică exprimată de predicatul verbal sau predicatul nominal din propoziţia regentă:
“Cine se măsoară cu alţii de dimineaţă până seara /, nu e om mare şi nici nu va putea să fie.” (N. Iorga) Continuarea