O pagină de istorie: „Armata română în Bucovina anului 1918”


Autor: prof. Cîţu George
Școala Gimnazială Ion Roată, jud. Ialomița

Contraofensiva victorioasă a armatelor americană, britanică și franceză pe frontul de vest în anul 1918 a dus la înfrângerea Germaniei și Austro-Ungariei. Capitularea statului austro-ungar a însemnat totodată și dezintegrarea acestuia. Una dintre provincii, Bucovina, luată Moldovei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775 își v-a urma drumul firesc spre unirea cu patria mamă, România.
Drumul unirii Bucovinei cu România nu v-a fi unul ușor. La 24 octombrie/6 noiembrie 1918 bande de ucrainieni atacă diferite instituții din Cernăuți și în special devastează sediile Comitetului Național Român (C.N.R.) și pătrund în Palatul Național din oraș (locul unde își avea sediul C.N.R.).
Această situație a determinat trimiterea de către forul conducător al românilor din Bucovina a unui delegat la Iași pentru a cere ajutor (Calafeteanu Ion, Moisuc Pompilia Viorica, Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România. Documente. 1917-1918, Editura Hiperyon, Chișinău, 1995, p. 266). Alți ucrainieni erau susținuți de guvernatorul Bucovinei, Iohann von Etzdorf. Iar grupuri de soldați și foști prizonieri austrieci (care se întorceau de pe frontul rus) provocau dezordini (Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848-1849 și 1918-1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia Izvorul, București, 1930, p. 82).
Tot la 24 octombrie/6 noiembrie guvernatorul Bucovinei este alungat după ce reprezentanți ai ucrainienilor, însoțiți de o bandă înarmată, pătrund în palatul guvernatorului instalându-se ca guvern (Kirițescu Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1918, ediția a II-a, vol. III, Editura Casei Școalelor, București, 1927, p. 353). Pe baza numeroaselor plângeri adresate de autoritățile din Bucovina, datorită dezordinii provocate de bolșevici, guvernul Alexandru Marghiloman ordonă diviziei a 8-a comandată de generalul Iacob Zadik să treacă frontiera (Marghiloman Alexandru, Note politice. 1897-1924, vol. IV(1918-1919), Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1927, p. 114-115). La dispoziția generalului au fost puse trupele de grăniceri și jandarmi aflați pe frontieră, precum și regimentele 3 și 8 roșiori din divizia a 2-a cavalerie. Trupele române vor fi organizate în trei detașamente. Detașamentul Dorohoi (comandant colonelul Dumitru Gheorghiu) și detașamentul Botoșani (comandant colonelul Victor Tomoroveanu) aveau ca obiectiv orașul Siret în timp ce detașamentul Fălticeni (comandant colonelul Alexandru Rotaru) avea ca obiectiv localitățile Ițcani și Suceava (Alexandrescu Vasile și colaboratorii, România în anii Primului Război Mondial. Caracterul drept, eliberator al participării României la război, vol. I, Editura Militară, București, 1987, p. 84-85).
Precedând intrarea diviziei a 8-a la 24 octombrie/6 noiembrie 1918, trupe de jandarmi și grăniceri trec în Bucovina (Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848-1849 și 1918-1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia Izvorul, București, 1930, p. 82) astfel încât o zi mai târziu o companie din regimentul 3 grăniceri, întărită cu jandarmi, punea stăpânire pe Ițcani și Suceava, iar Gura Humorului era ocupată la 26 octombrie/8 noiembrie.  (fragment)

Reclame