Hai la şezătoare!


Autor: prof. înv. preșcolar Sturzu Constanţa
G.P.P. Nr. 8 Buzău

Orice serbare- şezătoare este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru dascălii lor, şi nu în ultimul rând, pentru părinţii acestora. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a pune în valoare imaginaţia şi creativitatea fiecăruia.
Am convingerea că tradiţiile nu s-au pierdut încă şi pot stimula cadrele didactice să organizeze şi să participe la astfel de activităţi cu preşcolarii. Educatoarele pot realiza şezători frumoase, pline de tradiţie românescă repartizând roluri potrivite fiecărui copil sau realizând decoruri minunate cu obiecte tradiţionale şi costume originale. Astfel elevilor li se va stimula creativitatea, talentul, le va solicită imaginaţia şi inteligenţa.
Consider că organizarea unei şezători în grădiniţă sau în şcoală, poate fi şi un prilej de atragere şi descoperire a talentului de mici actori a preşcolarilor, de continuitate a acestor obiceiuri şi tradiţii stăvechi: după terminarea muncilor agricole, când lumea satelor intra într-o perioada de repaus relativ, dar mai ales după Lăsatul Secului de Crăciun (15 noiembrie), începea sezonul şezătorilor. Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ dar şi distractiv, lumea satelor îmbinând în mod plăcut lucrul cu distracţia. Erau locul în care se învăţau deprinderi practice dar se derulau şi numeroase obiceiuri.
În Postul Crăciunului principala preocupare casnică era legată de industria textilă iar torsul cânepii, a inului şi a lânii se făcea cu mai multă plăcere, cu mai mult spor şi în condiţii mult mai bune în cadrul unor întâlniri comunitare.
Şezătorile puteau fi organizate ad-hoc, în zilele lucrătoare, la una sau mai multe case, şi erau de mai multe feluri. Ele puteau să aibă un caracter de întrajutorare, când mai multe femei sau tinere participau la torsul cânepii sau a lânii unei gospodine, operaţia repetându-se, apoi, la casă fiecărei participante sau puteau să fie întâlniri în cadrul cărora fiecare participantă îşi torcea propriul material.
Şezătorile aveau loc în serile tuturor zilelor lucrătoare, locul de desfăşurare fiind anunţat din timp. Gospodină în casă căreia avea loc întrunirea se pregătea cu băutură şi mâncare frugală, şi anunţă flăcăii, în cazul în care aceştia nu se informau singuri de mersul şezătorilor. Casă era dereticată şi se pregăteau mai multe laviţe sau scaune necesare torcătoarelor. (fragment)

Reclame