Studiu de specialitate – Climatul în grupuri sportive și la orele de educație fizică


Autor: prof. Damian Radu-Ionuț
Școala Gimnazială ”Sf. Andrei”, Com. Tăcuta, Jud. Vaslui

Activitățile sportive și cele cuprinse în programa de educație fizică școlară au un caracter comun: mișcarea și activitățile preponderent motrice. Diferența dintre cele două este scopul: performanța în sport și sănătatea în educație fizică. Un alt element comun este interacțiunea în grupuri care urmăresc scopurile pentru care au fost întemeiate.
În cadrul acestor grupuri totalitatea relațiilor diferențiază membrii grupului după funcții și sarcini pentru a realiza obiectivul grupului, de a comunica și de a menține solidaritatea prin structura și rețeaua de comunicații. Totodată, rolurile, percepțiile și preferințele membrilor determină procesele afective ale grupului, iar influența și conducerea grupului este asigurată de lideii formali și cei informali. Climatul grupului este „colorat” de satisfacerea diferențiată a nevoilor și reglementarea relațiilor, interinfluențelor, schimbarea nevoilor și exigențelor grupului, nevoia de afiliere și dominarea, integrarea noilor membri, asigurarea securității membrilor, conștiința colectivă etc. [1]28
Grupul sportiv este caracterizat de competiția care atrage manifestarea afectivității în relație cu întrecerea și regulamentul, iar comunicarea presupune contacte intercognitive și interafective pe un fundament de relații de cooperare și competiție [4]. Prin natura sa, sportul creează un spirit de emulație, solidaritate și întrecere cu sine și ceilalți. Văzut și practicat corect, acesta ridică valoarea umană și îmbunătățește spiritul practicantului.
La fel ar trebui să fie și cu grupurile sportive și climatul acestora. Obiectivul acestui grup este performanța și tocmai acest lucru influențează legăturile din cadrul său. Membrii se schimbă în funcție de rezultat, iar statuturile și rolurile membrilor se pot schimba în funcție de randament și rezultate. Climatul poate deveni unul anxiogen, iar coeziunea (unitatea) grupului să scadă până la dezintegrare dacă rezultatele nu sunt favorabile. Invers, grupul se poate „întări” dacă obține rezultate, iar relațiile între membri încep să se consolideze.

Climatul devine astfel un factor și un rezultat bazat pe un proces ciclic. Calitățile volitive ale personalității capătă astfel un rol important alături de motivație, care este esențială în sport. De asemenea, activitatea sportivă are un grad de selectivitate a membrilor crescut.
În pregătirea unui grup sportiv trebuie avut în vedere că lecțiile trebuie să fie atractive, diversificând și introducând lucruri noi, sarcinile să fie bine precizate și să se dezvolte interesul sportivilor. Sportivilor trebuie să li se dezvolte spiritul de observație și dorința de cunoaștere, să li se ofere cunoștințe temeinice iar activitatea să fie organizată astfel încât să li se dezvolte gândirea. Pe plan afectiv convingerile și deprinderile morale trebuie abordate serios și sistematic, după un plan bine pus la punct și cunoscând trăsăturile fiecărui membru al grupului. Planificarea unor „obstacole” colectivului va „căli” membrii acestuia, iar depășirea acestora va crește stabilitatea grupului și calitatea relațiilor dintre membri. (fragment)

Anunțuri