Metode de predare a analizei matematice


Autor: prof. Poaţă Iulieta
Liceul Tehnologic Tismana, Loc. Tismana, Jud. Gorj

Pentru ca drumul, destul de dificil, pe care îl au de parcurs elevii pentru aprofundarea noţiunilor de analiză matematică să fie mai usor, mai eficient, trebuie repectate câteva cerinţe în prezentarea conţinuturilor acestora. Pentru realizarea obiectivelor instructiv-formative ale predării analizei matematice se impun :
•Respectarea logicii ştiinţei, fiind necesar ca selectarea şi prezentarea cunoştinţelor să urmeze ordinea lor firească;
•Respectarea logicii didactice, prezentarea conţinutului facându-se în şi numai în funcţie de capacităţile reale de asimilare ale elevilor;

•Introducerea sistematică şi selectivă a noilor achiziţii ale cercetării matematice sau cercetării metodico-pedagogice;
•Considerarea analizei matematice nu numai ca un domeniu important al matematicii, dar şi ca fapt de cultură.
Un punct central în aplicarea oricarei metode didactice este urmărirea unui grad cât mai înalt de participare a elevilor.
Metodele si procedeele existente in predarea analizei, sunt: conversaţia, expunerea sistematica a cunoşţintelor, problematizarea, învatarea prin descoperire, fixarea cunoşţinţelor însusite, recapitularea.
CONVERSAŢIA
Coversaţia este una din metodele de baza în dialogul necesar dintre profesor şi elev. Elevul este activat dacă este antrenat la un schimb de informaţii. În funcţie de tipul lecţiei se pot folosi conversaţia euristica şi cea de consolidare, de sistematizare şi verificare a cunoşţinţelor de analiza matematică. Conversaţia euristica ca o activitate comuna de gândire, căutare, cercetare şi aflare a adevarului poate conduce cu succes la evitarea « transmiterii » de noi cunoştinţe într-un singur sens, spre elev. Valoarea formativă a conversaţiei, eficienţa ei sunt condiţionate de structura întrebărilor.
Întrebările profesorilor trebuie să fie cât mai variate şi să fie enunţate astfel încât dificultăţile să fie eşalonate gradat, dozând timpul între întrebare şi răspuns, fără descurajări pentru elev. Chiar dacă o metoda de rezolvare propusă de un elev este mai anevoioasă, ea nu trebuie reprimată ci substituită prin alta careia îi subliniem prin comparaţie avantajele.
EXPUNEREA SISTEMATICA A CUNOŞŢINŢELOR
Datorită specificului analizei matematice, mai ales prin dificultăţile ridicate de predarea unor notiuni, metoda expunerii sistematice a cunoştinţelor rămane o metodă de bază, cu numeroase valenţe instructiv educative.
Expunerea trebuie să suscite imaginaţia tinerilor, să fie clară, accesibilă, expresivă, vie, plastică. Nu în ultimul rând, ea trebuie să fie insoţită de frumuseţea şi plasticitatea cuvântului, eleganţa dicţiei, expresia emoţională.
Profesorul însuşi trebuie să pară interesat, să manifeste curiozitate în timpul propriei sale expuneri; în cursul expunerii profesorul poate şi trebuie să realizeze o comunicare vie cu elevii, solicitându-le permanent atenţia, anuntând de fiecare dată ce se urmăreşte, care este scopul local al lecţiei.
În predarea analizei matematice o variantă a expunerii este explicaţia, argumentarea ştiinţifică raţională a faptelor prezentate. Explicaţia solicită mai mult operaţiile gândirii şi ajută elevii în înţelegerea notelor definitorii ale conceptelor de analiză. (fragment)

Anunțuri