Rolul evaluării școlare în învățarea eficientă


Autor: prof. Iuliana Dragomir
Colegiul Național ”Alexandru Dimitrie Ghica”, Alexandria

Viața școlii stă sub semnul valorii și al valorizării. Activitatea didactică este premeditată si vizează atingerea unor scopuri. Astfel, este firesc ca cineva să se intereseze dacă ceea ce trebuia făcut, a fost făcut.
Sensul termenului EVALUARE îngăduie diferite conotații. Așadar, vorbim despre: evaluarea sistemului, evaluarea instituției de învățământ, evaluarea programelor, a profesorilor, a elevilor etc.
Eficiența învățământului se referă la capacitatea sistemului educațional de a produce, în mod satisfăcător, rezultatele preconizate, adică de a le vedea concretizate în comportamentele și atitudinile absolvenților. Eficiența școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare.
În ceea ce îi privește pe elevi, evaluarea îi determină să gândească mai profund asupra sarcinilor propuse, le încurajează încrederea în sine, identifică lacunele, le dezvoltă respectul pentru ideile altora. În acest sens, are un rol important și AUTOEVALUAREA.
Pentru profesori, evaluarea le mijlocește acestora înțelegerea față de modul de gândire al elevilor. De asemenea, îi determină pe profesori să îi trateze corespunzător pe elevi și mai este necesară pentru că are un rol important în maturizarea ideilor elevilor. Profesorul evaluează pentru că informațiile furnizate în urma evaluării îi oferă posibilitatea de a-și îmbunătăți, de a-și perfecționa activitatea în vederea atingerii obiectivelor instrucționale.
În urma evaluărilor aplicate la clasă, la orele de limba și literatura română, am constatat că se impune lucrul pe grupe. De asemenea, învățarea centrată pe elev este benefică tot mai mult în școala modernă, deși aceasta necesită un consum intelectual sporit din partea profesorului și mai multe ore alocate disciplinei.
Fiecare elev este o personalitate distinctă și trebuie tratat în mod diferențiat.
Dintre activitățile aplicate în orele de evaluare la clasă, amintesc:
– să îşi imagineze figura Vitoriei Lipan din romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu şi să o compare cu personajul din filmul cu acelaşi titlu; (fiecare să lanseze propriile păreri, apoi să le compare între ele);
– să descrie un loc din ţara noastră ştiut de ei, pe care îl consideră asemănător cu ,,muntele cel ascuns” din romanul ,,Creanga de aur” de Mihail Sadoveanu;
– să precizeze starea lor de spirit după ce au citit finalul romanului ,,Pădurea spânzuraţilor” de Liviu Rebreanu, să spună ce culoare predomină în acest pasaj şi ce semnifică aceasta;
– să numească o melodie pe care ei o consideră a fi în concordanţă cu următorul pasaj descriptiv din romanul ,,Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu: ,,Exploziile se succed organizat. Unele le aud la câţiva paşi, altele în mine. Cum s-a terminat o ruptură, corpul tot, o clipă sleit, îşi înjumătăţeşte răsuflarea şi se încordează iar, sec, în aşteptarea celeilalte explozii, ca un bolnav de tetanos. Un vâjâit scurt, pe care urechea îl prinde cu un soi de anticipaţie, încleştezi dinţii, cu mâna îndoită deasupra capului, într-o convulsie epileptică şi aştepţi să fii lovit drept în moalele capului, să fii împrăştiat. Deasupra ta, întâia explozie îţi sparge urechile, te năuceşte, a doua te acoperă de pământ. Dar prin faptul că le-ai auzit pe amândouă, nu eşti mort. Animalic, oamenii se strâng unii lângă alţii, iar cel de la picioarele mele are capul plin de sânge. Nu mai e nimic omenesc în noi”; (fragment)

Anunțuri