Parteneriat grădiniță – comunitate


Autor: prof. înv. preşcolar Monica Lelescu
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Lugoj

Într-o lume în care individul este tot mai izolat, mai puţin dispus spre socializare directă şi în care fiecare concurează împotriva celuilalt spre atingerea aceluiaşi ţel, colaborarea între factorii educaţionali – grădiniţă, familie, comunitate – devine tot mai necesară în ceea ce priveşte familiarizarea copiilor, prin exemple şi modele, cu adevăratele valori ale spiritualităţii umane.
Comunitatea este o fuziune a simţirii şi gândirii, a tradiţiei şi angajamentului, a apartenenţei şi voinţei. Poate fi găsită în, sau i se poate da o expresie simbolică de către localitate, religie, naţiune, rasă, ocupaţie sau cruciadă. Arhetipul ei, atât istoric cât şi simbolic, este familia iar în aproape orice tip de comunitate veritabilă nomenclatura familiei este proeminentă.” (Nisbet, 1993, apud. Pitulac, 2009, p. 49)
Asigurarea accesului egal la educaţie este dreptul fiecărui membru al comunităţii, dar şi responsabilitatea întregii comunităţi. Părinţii sunt primii educatori ai copilulului, dar atunci când acesta intră în grădiniţă şi mai târziu în şcoală, de educarea şi formarea copilului se ocupă în principal educatorii, învăţătorii şi profesorii acestuia. Cu toate acestea, copiii sunt priviţi ca cei mai tineri membrii ai comunităţii şi educaţia lor este responsabilitatea întregii comunităţi, astfel că sistemul de educaţie devine parte integrantă în viaţa comunităţii, care se ocupă de buna lui funcţionare.
Sistemul de educaţie este parte integrantă a comunităţii, iar atunci când acest sistem ocupă un loc prioritar în viaţa comunităţii, toţi membrii acesteia au de câştigat de pe urma investiţiei în educaţie. Grădiniţa şi şcoala sunt instituţiile care asigură educaţia copiilor preşcolar, respectiv ai celor şcolari, dar care totodată „sprijină preocuparea şi nevoia adulţilor pentru perfecţionare continuă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.” (***, 2008, p. 8.)
„Unicitatea fiecărui copil este determinată de particularităţile individuale, dar şi de influenţele socio-culturale ale comunităţii în care trăieşte. Educaţia copilului este o acţiune care presupune schimb de experienţe, de competenţe şi valori între toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu care acesta intră în contact. Acest lucru presupune ca parteneriatul educaţional dintre familie şi grădiniţă să se extindă şi către comunitatea care le include.” (www.didactic.ro/ materiale-didactice/ descarcare/ 127303)
Activităţiile de parteneriat pornesc de la necesitatea de a integra grădiniţa în mediul comunitar ca partener egal şi consecvent în formarea unui viitor cetăţean. Totodată proiectele educaţionale realizate cu diferiţi parteneri locali, precum şcoala, biserica şi primăria, dar şi alte instituţii particulare sau de stat, sunt foarte atractive şi inedite, iar copiii participă activ şi eficient la acestea alături de alţii membrii ai comunităţii. Atunci când preşcolarilor le este stârnit interesul şi iniţiativa, ei vor solicita şi altă dată participarea şi implicarea în mai multe activităţi de acest gen. (***, 2008, p. 7) (fragment)

Anunțuri