Copiii cu deficienţe mintale severe şi teatrul experienţial


Autor: prof. înv. preşcolar Emoke Bar
C.S.E.I. ”Cristal” Oradea

Ce este teatrul experienţial?
Ideea de “teatru experienţial” pleacă de la premisa de a oferi persoanelor cu handicapuri multiple oportunitatea de a se bucura de teatru. Participarea la o piesă de teatru este o provocare pentru copilul cu CES, atât din perspectiva posibilităţii de a participa (unii nu se pot deplasa în anumite locaţii) dar şi din perspectiva conţinutului (subiectul prezentat le depăşeşte nivelul de înţelegere).
În teatrul experienţial, noi putem oferi, în 30-40 minute, persoanelor cu handicapuri multiple o avalanşă de trăiri care îi relaxează, îi calmează, îi stimulează şi le oferă posibilitatea de a se distra.
Grupul-ţintă
Teatrul experienţial a fost dezvolat pentru a fi folosit în munca cu persoanele cu handicapuri severe multiple. Se poate utiliza atât în munca cu copii cât şi cu adulţii. Experienţele cu lumea înconjurătoare a acestor persoane se limitează doar la imediata lor apropiere.
În general, persoanele cu handicapuri severe, se bazează pe experienţele psihice din imediata lor apropiere deoarece sunt incapabili fizic să le exploreze ei înşişi. În acest tip de teatru, actorii vin aproape de auditoriu, apropie recuzita de persoane, tocmai pentru a oferi spectatorilor posibilitatea de a vedea, simţi, mirosi.
Obiectivele teatrului experienţial
Cea mai mare parte a obiectivelor teatrului experienţial este aceeaşi cu a teatrului “obişnuit”. Cel mai important obiectiv este acela de a bucura spectatorii. Relaxarea: experienţele trăite să relaxeze spectatorii. În acelaşi timp, să aibă un rol activator. Spectatorii sunt invitaţi să perceapă şi să exploreze mediul înconjurător.
Oferă posibilitatea de a realiza interacţiuni şi contacte sociale cu actorii, cu educatorii şi cu alţi spectator. Oferă participanţilor posibilitatea de a învăţa, de a se dezvolta, de a-şi îmbogăţi experienţele şi stimulează dezvoltarea senzorială.

Stimularea simţurilor prin teatrul experienţia
Acest tip de teatru face apel, de cele mai multe ori, la următoarele simţuri: auz, văz şi pipăit. Pentru a realize acest lucru putem apela la toate tipurile de materiale şi metode de care dispunem. Uneori, ne putem juca cu mirosuri sau chiar gusturi.
Pentru a oferi o mare varietate de stimuli nu este necesar achiziţionarea unor materiale scumpe sau elaborate, recuzita putem să o fabricăm noi: din materialele de care dispunem putem crea obiecte originale care să aibă efectul scontat. (fragment)

Anunțuri