Studiu de specialitate – Abordarea conţinuturilor învăţării la clasa I din perspectiva transdisciplinarităţii


Autor: prof. înv. primar Ileana-Daniela Dumitrescu
Şcoala Gimnazială Cărpiniş, Crasna, Gorj

Educaţia este o comoară ascunsă, care trebuie pusă în serviciul individului şi al colectivităţii, una dintre cheile de intrare în secolul marcat de amploarea revoluţiei ştiinţifice şi tehnice şi de explozia informaţională.
Ca puncte de plecare pentru introducerea unui nou tip de educaţie sunt evidenţiate patru imperative ale societăţii viitoare, care, traduse în termeni didactici, ar fi:
-a învăţa să cunoşti;
-a învăţa să faci;
-a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi;
-a învăţa să exişti.
Spre a răspunde provocărilor timpului, demersul didactic va începe de timpuriu cu a învăţa să cunoşti în viziunea transdisciplinară, ceea ce înseamnă să stabileşti conexiuni între diferite cunoştinţe, între cunoştinţe şi semnificaţiile lor intrinseci. Importantă este nu acumularea enormei cantităţi de informaţii, ci capacitatea elevului de a pătrunde esenţa demersului didactic.
A învăţa să faci înseamnă învăţarea creativă, învăţarea punerii în practică a cunoştinţelor însuşite. Aceasta implică, totodată, respectarea normelor ce reglementează raporturile dintre membrii aceleiaşi colectivităţi, înţelegerea permanentă a celuilalt, necesitatea de a trăi alături de ceilalţi. Atunci când se predau succesiv diferite concepte şi principii în interiorul aceleiaşi discipline, abordarea este intradisciplinară.
Exemplu: La clasa I Abecedar: sunetul şi litera Z se asociază cu venirea berzelor. Se asociază deci cunoştinţele despre sunet – literă – cu cele despre berze, păsări, iar intuiţia este dirijată spre înţelegerea fenomenului primăvara-schimbări din natură, semne specifice, plante, păsări etc.
La abordarea intuitivă a altei planşe se remarcă zebra–ca trecere pentru pietoni-, subliniind sensurile diferite ale aceluiaşi cuvânt. De asemenea, prin diferite tipuri de exerciţii ca: formularea de exerciţii pornind de la un cuvânt cu mai multe sensuri, căutarea unor cuvinte cu sens opus sau apropiat, descrierea unui obiect sau fenomen etc., sunt puse în evidenţă raporturile intradisciplinare din conţinutul fiecărui obiect de studiu.
Abordarea interdisciplinară poate asocia matematica şi specii literare mult îndrăgite de copii, ca în cazul ghicitorii următoare:
Riţa Veveriţa
A strâns, sărăcuţa, nuci nouă.
Două v-a dat vouă.
Socotiţi deci, dragii mei:
Câte nuci i-au rămas ei?
Presărând operaţiile matematice pe textul suport al unei poveşti sau poezii cu sarcini legate de alte discipline, copilul lucrează cu plăcere, fără a simţi efortul depus. Dacă este pus să facă socoteli simple s-ar putea să se plictisească repede, făcând mereu acelaşi lucru, pe când introducerea unor astfel de texte matematice îi scoate din rutină şi lucrează cu foarte multă plăcere.
Atunci când, prin mai multe discipline autonome, se abordează o temă, abordarea este pluridisciplinară.
Exemplu: La clasa I – Abecedar: Sunetul şi litera v,V -Veveriţa.
Matematică. Problema: Într-un copac erau opt veveriţe. Două dintre ele s-au speriat şi au fugit.
Câte veveriţe au rămas în copac?
Muzică. Cântecul-Veveriţa.

Anunțuri