Sărbătorile pascale la români


Autor: prof. înv. primar Mihaela Nistor
Şcoala Gimnazială Nr.1 Balcani, jud. Bacău 

Paştele reprezintă sărbătoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul acestei sărbători e văzut chiar în Cina cea de Taină, pâinea şi vinul simbolizând sacrificiul trupului şi al sângelui, ca preţ al răscumpărării. În tradiţia ortodoxă, începutul sărbătorii e marcat o dată cu postul de şapte săptămâni.
Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă și mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, după spusele românilor de pretutindeni, e sărbătoarea Paștelor, Paștele sau Învierea Domnului, pentru că în această zi “Hristos a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”. Românii așteaptă sărbătoarea aceasta, după un post îndelungat, cu mare dor și bucurie.
Bărbații care până în Joia mare din Săptămâna Patimilor lucrează de regulă la câmp, din ziua aceasta rămân acasă ca să se îngrijească de ea, repară gardurile, ară grădina, înjunghie mieii de Paște și adună cele trebuincioase sărbătorii. Femeile, tot din Joia mare sau cu câteva zile înainte încep a deretica prin case, a vărui, a spăla, a roși ouăle, a coace pasca si alte copturi. Fetele cele mari precum și multe neveste tinere încep a coase câte o cămașă nouă precum si alte haine, ca fiecare să aibă pentru ziua de Paște, măcar o cămașă nouă.
Cea mai însemnată coptură pe care o mănâncă românii în decursul sărbătorii Paștelor este pasca.
După o legendă din Bucovina, pasca se face pentru că Iisus înainte de a fi prins și răstignit pe cruce, zice învățăceilor săi, că până atunci au mâncat cu toți copturi nedospite și nesărate adică turte sau azime, de acum înainte vor mânca copturi dospite și sărate care se vor numi păști.

Pasca se face dintr-un aluat bine dospit în care se pune sare și lapte dulce. Forma este rotundă, grosimea e cel mult de un lat de deget cu împletituri (sucituri) pe margini și cele de la mijloc în formă de cruce, care însemnează crucea pe care a fost Mântuitorul răstignit. Între împletituri se pune de regula branză de vaci dulce, frământată cu ou și zahăr, unsă deasupra cu gălbenuș de ou si împodobită cu stafide. Pasca se face fie în Joia mare, fie in Sâmbăta mare. În afară de pască, cele mai multe românce mai fac si alte copturi ca: babe, moși, cozonaci rotunzi sau lungăreți (ca sicriul în care a fost îngropat Iisus), colaci.
Tot de Paște, friptura cea mai însemnată este cea de miel. Mielul înseamnă Domnul nostru Iisus, iar în Banat este datina ca oasele și celelalte rămășițe ale acestuia să se îngroape la un altoi de măr sau păr sănătos, anume ca și familia aceea să fie tot anul sănătoasă.
Ouăle roșii se fac tot in Joia sau Sâmbăta mare. O legendă spune că: ,,Zice că pe când se afla Domnul nostru Iisus răstignit pe cruce, Maica Domnului a luat o coșarcă plină de ouă și se duse cu dânsa la jidovi și închinându-le-o îi ruga să înceteze a-l chinui și necăji pe Iisus. Maica Domnului puse coșarca cu ouă lângă cruce și începu a plânge. Stând coșarca lângă cruce și curgând din mâinile și picioarele lui Iisus sânge, în scurt timp o parte din ouă se înroșiră, ca și când ar fi fost vopsite.” (FRAGMENT)

Anunțuri