Studiu de specialitate – Metodele tradiţionale şi alternative de evaluare în învăţământul primar


Autor: prof. înv primar Ciobanu Amalia-Dana
Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri” Săbăoani – Neamţ

Evaluarea tradiţională şi evaluarea modernă nu sunt separate în timp şi nici în practica şcolară, ele coexistă în spaţiul şcolar.
Evaluarea tradiţională:
•Este o căutare a obiectivităţii şi a modalităţilor ştiinţifice de evaluare cu proceduri standard. Accentul se pune pe cadrul didactic-evaluator
•Este interesată mai mult de măsurarea aspectelor cantitative. Aspectele calitative fiind dificil de măsurat, devin ignorate.
•Are un grad înalt de control managerial al procesului de evaluare de către evaluator, singurul care pune întrebări. Elevul nu este implicat direct în procesul de evaluare. El este exteriorul acestuia prin faptul că se supune intenţiei cadrului didactic.
•Nu există o cooperare între evaluator şi elev privind modalităţile de evaluare; din acest motiv cadrul didactic-evaluator poate fi perceput negativ.
Evaluarea modernă:
•Este privită ca o parte integrantă a procesului de dezvoltare şi schimbare şi implică judecata reflexă;
•Este centrată pe dialog, pe cercetarea calitativă mai mult decât pe măsurarea cantitativă; foloseşte mai puţin metodele formale.
•Funcţia principală este de energizare din interior a procesului, depăşind concepţia prin care evaluarea este un proces de control care acţionează din exteriorul procesului de învăţare. Se pleacă de la ideea că fiecare este unic, având propriul stil de lucru, diferite modalităţi de percepţie, gândire şi acţiune. Elevul participă activ la procesul de evaluare, iar cadrul didactic discută cu elevii rezultatele şi le face recomandări.
•Rolul evaluatorului este cel de facilitator din interior al procesului de învăţare mai mult decât un observator neutru. El uşurează învăţarea şi evaluarea.
Am folosit în cadrul activităţilor educative, desfăşurate cu elevii clasei a III-a, cele trei forme de evaluare, precum şi metodele alternative, complementare de evaluare (alături de cele tradiţionale), voi reuşi ca elevii să obţină rezultate şcolare mai bune decât cele obţinute numai prin metodele tradiţionale de evaluare.
De aceea presupun că folosirea sistematică a testelor (ca metodă de evaluare tradiţională) şi a proiectelor (ca metodă de evaluare alternativă) la finalul fiecărei unităţi de învăţare, la matematică, în evaluarea elevilor din clasa a III-a, va asigura un progres al rezultatelor şcolare ale acestora.
Obiectivele cercetării:
O1- stabilirea nivelului de cunoştinţe al elevilor la începutul programului de instruire prin probele de evaluare iniţiale;
O2- introducerea factorului de progres prin metoda complementară de evaluare – proiectul;
O3- depistarea unei evoluţii prin aplicarea testelor de evaluare formative, printr-o observaţie sistematică a elevilor-problemă, prin proiecte realizate la finalul fiecărei unităţi de învăţare;
O4- stabilirea nivelului de cunoştinţe al elevilor la sfârşitul semestrului I prin probele de evaluare sumative la matematică; (fragment)

Anunțuri