Studiu de specialitate – Receptarea textului literar în gimnaziu


Autor: prof. Duță Daniela
Școala Gimnazială Mătăsaru, jud. Dâmbovița

Analiza literară nu e scopul predării literaturii române în școală, ci un mijloc pentru educația estetică, literară a elevilor. Analiza literară este o metodă de lucru cu textul literar.
”Analiza literară este calea specifică de cunoaștere a valorii estetice a operei literare”. (Constantin Parfene)
Apropierea de textul literar se realizează prin practicarea unor lecturi diferite (succesive / repetate) ce conduc la înțelegere și interpretare. Actul lecturii este reprezentat de Judith Langer (A. Pamfil, 2003, p.64 ) prin patru tipuri de relații care se stabilesc între cititor și text :
1. a păși din exterior spre interior: intrarea în lumea textului;
2. a fi în interior și a explora lumea textului;
3. a păși înapoi și a regândi datele pe care le avem;
4. a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența.
Demersul didactic de receptare a textului literar parcurge, în general, trei etape:
I. prelectura;
II. înţelegerea și interptetarea textului prin lectură aprofundată;
III. reflecția.
I. Etapa de prelectură (după C. Parfene “discuţia orientativă”, după V. Goia “activităţi pregătitoare”) provoacă interesul elevilor pentru noul text. Se actualizează informaţii sumare despre autor şi opera sa, textul este încadrat în volum, fragmentul în opera integrală, se stabilesc legături cu experienţa de viaţă a elevilor. Aceasta este formula clasică de deschidere a studiului operei literare care poate alterna, însă, cu alte modalităţi: anticipări ale conţinutului textului pornind de la titlu, subtitlu, numele capitolelor, de la ilustraţii sau alte aspecte care ţin de paratext, ori “deschiderea prin câmpuri lexicale” în cazul unor specii precum: basmul, pastelul, legenda, schiţa etc., câmpuri lexicale ce vor fi extinse, prin lectură, de elevi. (cf A. Pamfil, 2003, p.78)
II. Înţelegerea si interpretarea textului / studiul aprofundat – se realizează prin contactul direct cu textul literar, prin lectură, şi cuprinde toate activităţile care conduc la descifrarea acestuia, premisă a interpretărilor ulterioare, prin descoperirea unor semnificaţii.
III. Reflecția, ca etapă finală a studierii textului literar, înseamnă „a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența de învățare” : Care sunt noile achiziții făcute de elevi? La ce folosesc? Cum pot fi corelate cu alte tipuri de texte / cu alte tipuri de comunicare / cu alte arte? (elevii pot dramatiza un fragment de text sau îl pot transpune în bandă desenată.
Opera literară se prezintă ca un întreg, ca o unitate de sine stătătoare și numai analiza izolează, pune în lumină diferitele ei componente, stabilindu-le funcția, semnificația, capacitatea de înrâurire și consistența. Calea reală și eficientă de cunoaștere a operei literare în cadrul analizei literare este contactul mai mult sau mai puțin mijlocit cu textul. Toate metodele de analiză literară trebuie adaptate și optimizate în așa fel încât să aducă opera în universul sensibil al elevului.  (FRAGMENT)

Reclame