Studiu de specialitate – Dificultăţile învăţării matematicii în şcoală


Autor: prof. înv primar Ciolovan Elena Georgiana
Şcoala Gimnazială Morăreşti, jud. Argeş

Încă din clasa I a şcolii primare se face simţită, poate chiar prea resimţită „aritmetizarea” învăţării şi chiar a vieţii proaspătului şcolar. Unii copii prezintă de la început dificultăţi de învăţare a matematicii, pe când alţii mult mai târziu. Aceasta pentru că domeniul matematicii se complică neîncetat şi gradual, în demersul de asimilare, iar structura internă a acestei discipline de studiu este foarte organizată. Cifra „6”, de exemplu, ca simplu element grafic este foarte aproape de litera „G”, dar când o „citeşte ” copilul trebuie să articuleze un întreg cuvânt compus din patru litere distincte (Ş+A+S+E) şi să se gândească obligatoriu la o mulţime de litere.
Pe parcursul studiului s-a observat că uniielevi au tendinţa de a accepta lucrurile aşa cum sunt, fără să evalueze importanţa coerenţei logice. Sunt indiferenţi la ilogica unor raporturi sau a propriilor răspunsuri. Această lipsă de logică nu provine din lipsa de inteligenţă, ci mai degrabă este cauza unui sistem deficitar, în care logica nu este importantă. Învăţarea iniţială şi treptată a matematicii de către copii şi ulterior a abilităţilor matematicii curente, în ansamblul lor, face parte din viaţa cotidiană. Prin urmare, învăţătorul are un rol decisiv în formarea „micilor matematicieni”. Totuşi, în ciuda importanţei sale, învăţarea în sine este insuficientă.
Deducem deci că rolul este acum mai important ca niciodată, influenţând cunoştinţele fiecărui elev în parte. Totuşi, pe cât de important este, pe atât de mult concurează pe zi ce trece cu influenţele negative din viaţa elevilor: televizor, internet, prieteni şi, de ce nu, viaţa sexuală mult prea devreme începută. Indiferent de cauză, dificultăţile de învăţare a matematicii sunt o tristă şi frecventă realitate în şcoli.
Fenomenul se constată, de regulă, încă de la începutul şcolarităţii (6-7 ani) şi se amplifică, cu precădere, în clasele a II-a şi a III-a până în clasa a IV-a, tinzând spre o cronicizare înpragul ciclului gimnazial, când se ajunge la un veritabil vârf de manifestare (în clasele a VI-a şi a VII-a), ca frecvenţă şi gravitate, statistic vorbind.Deşi sunt greu de realizat statistici semnificative în sfera dificultăţilor de învăţare a matematicii, se apreciază că in cls. I circa 8-10 % din copiii şcolari au, într-o formă sau alta, dificultăţi de învăţare a matematicii. În clasele a VII-a şi a VIII-a să se apropie de îngrijorătoarea cotă de 40%. Copiii cu dificultăţi de învăţare a matematicii ajunşi în clasa a VIII-a, de cele mai multe ori abandonează şcoala, „vegetând” 2-3 ani după care intră în producţie ca muncitori necalificaţi. Cei mai norocoşi dintre ei urmează câte o şcoală complementară (de ucenici). (fragment)

Reclame