Studiu de specialitate – Avantajele și dezavantajele utilizării TIC la disciplina Limba și literatura română


Autor: prof. Șorop Maria Lidia
Colegiul Național “Matei Basarab”, București

Trăim într-o societate în care dependența de lumea virtuala a calculatoarelor este în creștere. În acest context, al dezvoltării accelerate a resurselor informaționale, în lume se vorbește tot mai mult despre implicațiile sociale și culturale ale Internet-ului și despre funcțiile acestuia, mai importante fiind cele de documentare și comunicare. Disciplinele umaniste însă și calculatorul sunt două realități diferite cu posibilități reduse de a interacționa.
Citind o creație a marelui poet Mihai Eminescu, apare firesc întrebarea cum poate gestiona o mașină electronică resurse și conținuturi caracterizate de maximă subiectivitate?
Este adevarat că profesorul trebuie să depășeasca tiparele și să înțeleagă mai bine realitățile și necesitățile învățământului românesc; să vină în întâmpinarea cerințelor actuale încercând să facă fata provocărilor utilizând Internet-ul în câmpul educației precum și în definirea scenariului didactic din perspectiva integrării resurselor educaționale multimedia. Dar o lecție de limba și literatura româna reușită este aceea bazată pe comunicare pentru că mai ales la această disciplină elevul învață să se exprime corect, să utilizeze resursele limbii.
Studiul unei opere literare va presupune întotdeauna lectura unei cărți și formarea deprinderilor pentru interpretarea ei. Specificul disciplinei Limba și literatura română face ca o serie de clasificări, teste grilă, tipuri de itemi să nu poata fi aplicate având în vedere aspecte precum creativitatea, originalitatea și subiectivitatea la nivelul conținuturilor didactice. De aici derivă dificultatea formalizării lecțiilor pentru a fi tratate computerizat.
În ceea ce privește resursele multimedia, acestea oferă acces la informație însă nu garantează stratificarea cunoștințelor decât dacă se studiază într-un cadru formal. Alte probleme care apar: capacitatea subiectului de a căuta informația, procesarea acesteia; în ceea ce privește Internet-ul, nu găsirea informațtiei este o problemă, ci găsirea informației pertinente.
Produsele multimedia nu sunt de înlăturat atunci cand vin să completeze informația din manuale și nu să o înlocuiască total. Anumite edituri și institute de cercetare a limbii române au realizat instrumente de lucru precum corectoarele ortografice care să ajute elevii în efectuarea temei (exemplu Corector electronic – Editura Litera). Un astfel de soft este de mare ajutor pentru că înglobează un dicționar și are posibilitatea de ,,a învăța” cuvinte noi pe masurăa ce utilizatotul le întâlnește și le introduce în baza de date. Edituri precum Humanitas, Litera Soft etc. oferă cărți în format electronic cu operele unor scriitori români: Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu etc. Multe din aceste materiale (de tip multimedia) fac apel la imagine, sunet, text, animație; reprezentările sunt complexe, iar atenția utilizatorului este atrasă de elementele de noutate, ingeniozitate și diversitate.  (FRAGMENT)

Reclame