Studiu de caz


Autor: prof. înv primar Nistor Mihaela
Școala Gimnazială Nr. 1 Balcani, jud. Bacău

Descrierea cazului
Alexandra, 10 ani, clasa a IV-a
Eleva face parte dintr-o familie cu doi copii. Relaţiile din familie sunt armonioase, preocupându-se de dezvoltarea optimă a copilului .
Din discuţiile cu mama, cu copilul, dar si din observaţiile personale, am constatat ca fetita are un comportament normal, atât la şcoala, cat si acasă. Este sociabilă, cooperantă, este atentă, disciplinată, politicoasă, răspunde la toate solicitările și sarcinile de lucru date.
Eleva prezintă tulburări de citit–scris: citire lentă, fragmentată (pe silabe sau litere), cu multe ezitări, pauze; face deseori inversiuni de litere/silabe: „el”-„le”, „al”-„la”, „un”-„nu”, „ul”-„lu”; omite si inlocuieste litere, silabe, grupuri de litere, diftongi, cuvinte de legatura: de exemplu scrie„giocel” in loc de „ghiocel”, „pimejdie” in loc de „primejdie”, scrie cu aspect dezordonat.La momentul actual, fetița înregistreaăa rezultate slabe la învatatură din cauza limbajului deficitar.
Particularitați individuale:
Senzaţii: foloseşte activ auzul, simţul tactil, văzul.
Percepţii: spirit de observaţie dezvoltat.
Reprezentări: se orientează bine in spaţiu.
Atenţie: nu prezintă dificultăți majore în concentrare, stabilitate a atenţiei voluntare.
Memorie: predominant mecanică, de durată medie. Reproducerea este afectată de dificultățile de organizare a răspunsului si cele de limbaj.
Gândirea: stabileşte relaţii logice de tip cauză-efect; nu identifică soluţii variate de rezolvare a problemelor, dificultăți de analiză si sinteză.
Limbaj şi comunicare: vocabular sărac, exprimare greoaie, rar stabileşte relaţii de sinonimie, antonimie si omonimie. Organizarea limbajului este deficitară: foloseşte în exces cuvinte și povestiri neconcludente. Este comunicativă.
Imaginaţie: relativ bogată, inspirată din desenele animate pe care le vizionează la televizor.
Afectivitate: este echilibrată,mai puţin rezistentă la frustrări, dar nu se manifesta impulsiv. Manifestă bucurie in jocurile colective, este foarte ataşată de mama.
Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Rezistenţă la dificultăţi: nu oboseşte uşor, nu se plictiseşte repede.
Trăsături de caracter: respectuoasă, colaborează bine cu grupul de elevi, neîncredere în sine, timiditate, nehotărâre, nesiguranţă; pare dezorganizată, uitucă, chiar dacă nu e.
Aptitudini: activităţi practice, educaţie fizică, educaţie muzicaăa (memorează versurile cântecelor, dar din cauza limbajului, întâmpină dificultăți la interpretare).
Stil de învăţare: greoi, preferă activităţile practice (să picteze), educaţia fizica (imită cu uşurinţă mişcările sugerate de domnul profesor), educaţie muzicală .

Stil de muncă: are o atitudine pozitivă față de muncă, este perseverentă, își rezolvă constant sarcinile / temele cu ajutorul familiei sau al învățătorului.
Strategii ameliorative
Obiectivele intervenţiei:
– ameliorarea tulburărilor de citit – scris;
– dezvoltarea priceperilor, deprinderilor, abilităţilor și a capacității de învățare.
Durata: septembrie 2014 – iunie 2015
Metode, procedee aplicate:
– activități recuperatorii;
– activități de exersare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor;
– fișe de lucru individualizate; terapie emoţională;
– cultivarea încrederii în sine; încurajarea/acordarea recompenselor la orice progres;
– implicarea în anumite sarcini în care să aibă diferite responsabilități;
– stimularea dezvoltării abilităţii fonologice a copilului;
– exersarea lecturii in imagini,asociind cuvântul scris ce denumeşte imaginea;
– exersarea construirii de cuvinte, în absența imaginii;
– exersarea compunerii de propoziţii (tehnica puzzle-jetoane cu imagini si propoziţii);
– pentru a o ajuta să citească cuvintele mai grele – sublinierea silabelor;
– ajutor în pronunţarea corectă a cuvintelor;
– aşezarea în prima bancă, pentru a beneficia permanent de ajutor;
– înmânarea, frecvent, a unei liste cu câteva cuvinte pe care să le învețe pe litere.
Rezultate obţinute:
– respectă toate regulile clasei ca și ceilalţi elevi;
– răspunde prin propoziţii simple, uneori dezvoltate;
– este receptivă la sarcinile de lucru;
– rezolvă sarcinile date în ritm propriu datorită tulburărilor de citit-scris;
– scrie un pic mai ordonat, mai estetic;
– o îmbunătățire în ceea ce priveşte limbajul și comunicarea cu ceilalţi;
– interrelaționare pozitivă cu toţi colegii;
– identificarea modalităților de dezvoltare a imaginii de sine;
– participarea la toate activitățile clasei.

Reclame