Studiu de specialitate – Valoarea metodelor moderne de instruire în cadrul activității didactice


Autor: prof. Macarie Cristina
Liceul Vocațional Pedagogic ”Mihai Eminescu” Tîrgu Mureș

Studiul de faţă evidenţiază nivelul de eficienţă obţinut în activitatea didactică prin utilizarea metodelor moderne de instruire la clasele IX-XII de la Liceul Vocațional Pedagogic ”Mihai Eminescu” Tîrgu Mureș.
Scop: Asigurarea calităţii în procesul instructiv-educativ prin utilizarea metodelor moderne de instruire.
Obiective:
•Obţinerea unor performanţe şcolare mai mari prin implicarea metodelor moderne în stimularea învăţării eficiente a elevilor;
•Valorificarea optimă a potenţialului subiecţilor instruiţi prin utilizarea strategiilor didactice inovative în procesul de predare – învăţare;
•Creşterea nivelului participativ al elevilor la activităţile şcolare în urma realizării unui parteneriat deschis şi cooperant între cei doi poli ai demersului didactic: cadrul didactic şi elevul;
•Dezvoltarea responsabilităţii pentru învăţare şi activitate prin însuşirea şi exersarea unor roluri şi statute sociale de către elevi.
Ipoteze de lucru:
1. Dacă se utilizează metode şi strategii didactice inovative care pun accentul pe dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea prin cooperare, atunci se creează la elevi posibilitatea unei libertăţi în comunicare şi gândire, se dezvoltă creativitatea, imaginaţia şi se încurajează angajarea personală în învăţare.
2. Dacă se ţine cont de particularităţile individuale şi motivaţionale ale elevilor, se pot alege alternative metodologice, profesorul modificându-şi predarea în funcţie de cerinţele acestora, devenind, în acelaşi timp, consilier, coechipier al lor, observator sau facilitator al discuţiilor.
3. Dacă se creează un climat socio-afectiv care să pună accentul pe comunicarea empatică şi interdependenţa relaţiilor profesor-elevi, atunci creşte posibilitatea ca elevii să fie mai activi în comunicare, iniţiindu-se în dialogul didactic şi manifestând mai multă deschidere şi receptivitate la solicitările cadrului didactic.
4. Dacă se realizează învăţarea prin colaborare şi exersarea unor roluri şi statute sociale, atunci se maximizează probabilitatea ca fiecare elev să înveţe în ritmul propriu şi să fie evaluat în raport cu performanţa sa anterioară, se dezvoltă responsabilitatea pentru învăţare şi activitate, precum şi respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi.
Subiecţii cuprinşi în cercetare au fost elevii claselor a IX- a A, a XII- a A constituind eşantionul experimental şi elevii claselor a X- a B, a XII- a B reprezentând eşantionul de control, totalizând un număr de 117 elevi.  (fragment)

Reclame