Studiu de specialitate – Cubul – metodă interactivă în studiul chimiei în gimnaziu


Autor: prof. Bușteagă Marinela
C.N. ”Gheorghe Vrănceanu”, Bacău

”Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să înţeleg.”
Uneori considerăm educaţia ca o activitate în care continuitatea e mai importantă decât schimbarea. Devine însă evident că trăim într-un mediu a cărui mişcare este nu numai rapidă ci şi imprevizibilă, chiar ambiguă. Nu mai ştim dacă ceea ce ni se întâmplă este “bine” sau “rău”. Cu cât mediul este mai instabil şi mai complex, cu atât creşte gradul de incertitudine.
Datorită progresului tehnologic şi accesului sporit la cunoaştere şi la resurse ne putem propune şi realiza schimbări la care, cu câtva timp în urmă nici nu ne puteam gândi. E bine ca profesorul să modeleze tipul de personalitate necesar societăţii cunoaşterii, personalitate caracterizată prin noi dimensiuni: gândire critică, creativă, capacitate de comunicare şi cooperare, abilităţi de relaţionare şi lucru în echipă, atitudini pozitive şi adaptabilitate, responsabilitate şi implicare.
La chimie, ca și la alte discipline de studiu, profesorii decurg la o combinație de metode și procedee didactice pentru eficiența actului didactic, cu consum minim de timp și resurse materiale și psihice. Acestea trebuie să fie selectate şi utilizate în mod riguros, creativ, în funcţie de obiectivele propuse, de specificul grupului educaţional şi nu trebuie să constituie un trend sau un moft al cadrului didactic. Metodele active şi interactive au multiple valenţe formative care contribuie la dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltarea creativităţii, implică activ elevii în învăţare, punându-i în situaţia de a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate, de a le comunica şi celorlalţi, de a sintetiza/ esenţializa informaţiile, se bazează pe învăţarea independentă şi prin cooperare, elevii învaţă să respecte părerile colegilor.
Metoda cubului este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective. Ea poate fi aplicată: la diferite teme și tipuri de lecții; în diferite etape ale lecției; la diferite probe (scris, oral și practic); folosind diverse forme de organizare; folosind doar unele din fețele cubului; utilizând cuvintele cheie în mod arbitrar sau într-o anumită logică.
Etapele acestei metode sunt:
1. Se anunţă tema pusă în discuţie;
2. Se împarte clasa în 6 grupuri;
3. Prezentarea unui cub din carton cu fețele divers colorate;
4. Pe fețele cubului sunt notate cuvintele: a) descrie (explică/definește o noțiune, un concept); b) compară (stabilește asemănări și deosebiri); c) analizează (analizează conceptual din diferite puncte de vedere); d) asociază (La ce te îndeamnă să te gândeşti?); e) aplică (Ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?); f) argumentează (pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale); (fragment)

Reclame