”Moara cu noroc” – folosirea metodei ,,pălăriile gânditoare’’


Autor: prof. Cheană Anca-Andreea
Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu’’ Rovinari

Folosirea metodelor interactive la limba şi literatura română reprezintă o provocare atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi şi sunt o necesitate deoarece acestea constituie atuul profesorului pentru a capta atenţia elevilor asupra studiului materiei. Metodele interactive au menirea de a înlătura plictiseala şi de a face elevii să gândească, să dezbată, să argumenteze.
Metoda pălăriilor gânditoare este definită ca fiind o metodă de predare – învăţare ce poate fi privită şi ca un joc în sine. Aceasta presupune împărţirea clasei de elevi în şase grupe care sunt corespunzătoare celor şase pălării. Pălăriile gânditoare au fiecare câte o culoare diferită, astfel vor exista pălăria albă, roşie, galbenă, verde, albastră şi neagră. Fiecare grupă de elevi va sta sub semnul unei pălării gânditoare, iar fiecare culoare va reprezenta un punct de vedere.
Această metodă interactivă poate fi utilizată cu succes la lecţiile de literatură care permit elevilor să îşi dea frâu liber imaginaţiei şi să recurgă la gândirea critică.
Nuvela realist – psihologică ”Moara cu noroc’’ de Ioan Slavici este una dintre operele literare la care se pot folosi pălăriile gânditoare. Astfel, după ce elevii au lecturat nuvela, profesorul poate să opteze pentru această metodă, punându-i pe să reflecteze asupra operei citite. După ce s-au stabilit grupele, fiecare grupă având câte o pălărie diferită de purtat, acestea vor primi fişe de lucru cu diverse sarcini.
Elevii ce poartă pălăria albă trebuie să prezinte în mod obiectiv informaţiile, fără a emite propriile lor opinii. Aceştia primesc ca sarcină de lucru precizarea curentului literar şi a genului literar în care se încadrează nuvela, precum şi redactarea rezumatului operei.
Pălăria roşie este purtată de elevii ce sunt caracterizaţi de impulsivitate, sentimentalism, sunt emotivi şi au imaginaţie. Ei nu oferă explicaţii logice şi sunt impulsivi. Aceştia au de oferit propria lor viziune cu privire la comportamentul cizmarului Ghiță pe parcursul nuvelei şi totodată trebuie să încerce să realizeze o tipologie a personajelor din nuvelă.
Pălăria neagră exprimă prudenţă şi judecată, este purtată de elevii dominaţi de pesimism. Elevii se concentrează pe pericolele întâlnite precum şi pe greşelile făcute de personaje, de aceea lor li se cere să menţioneze defectele lui Ghiţă, strategiile folosite de acesta pentru a-şi atinge scopul şi să precizeze care sunt relaţiile dintre personaje.
Pălăria galbenă exprimă o perspectivă pozitivă, ea simbolizează optimismul şi oferă idei constructive. Elevii trebuie să se gândească la două posibile evenimente care ar fi putut schimba finalul operei lui Slavici şi să îşi argumenteze răspunsurile, precum şi să identifice două trăsături care-l apropie/diferenţiază de Lică Sămădăul.
Elevii ce poartă pălăria verde sunt creativi, îşi exprimă idei noi şi încearcă să caute tot felul de alternative. Acesta este motivul pentru care ei trebuie să îşi imagineze un alt deznodământ pentru această nuvelă.
Ultima pălărie, cea albastră, încearcă să ofere o privire de ansamblu asupra evenimentelor. Cei aflaţi sub semnul acestei pălării au în vedere precizarea mesajului transmis de scriitor prin intermediul nuvelei şi încercarea de a găsi asemănări între personajul Ghiță şi omul din zilele noastre.
Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce fiecare culoare, iar elevii trebuie să se comporte asemenea celor indicate de fiecare pălărie în parte. Astfel, pălăria albă informează, pălăria roşie spune ce simte despre, pălăria neagră identifică greşelile, pălăria galbenă aduce beneficii creative, pălăria verde generează idei noi, iar pălăria albastră clarifică.
Metoda pălăriilor gânditoare este o metodă modernă, interactivă care place elevilor datorită faptului că acestora le sunt scoase în evidenţă creativitatea, inteligenţa, spiritul de echipă.
Bibliografie:
Cerghit, I., Metode de învăţământ, Iaşi, Polirom, 2007

Reclame