Studiu de specialitate – Dezvoltarea aptitudinilor matematice


Autor: prof. Oanţă Carmen
Colegiul ”Ștefan Odobleja” Craiova

Din perspectiva practicii şcolare, dar şi a teoriei pedagogice, rezultatele şcolare sunt efecte ale activităţii didactice. Nivelurile înalte (cantitativ şi calitativ) ale acestor rezultate se obţin printr-o mobilizare optimă a tuturor resurselor adaptative ale elevului şi a tuturor resurselor de intervenţie formativă a mediului şcolar şi corespund reuşitei în activitatea şcolară.
Succesul şcolar (apreciat în general prin notele care exprimă rezultatele învăţării şi prin rezultatele la examene, concursuri, olimpiade) reprezintă un nivel maxim al adaptării şcolare şi este de fapt concordanţa între abilităţile şi interesele elevului şi exigenţele sau normele şcolii. Activitatea şcolară este o activitate reglată de obiectivele instructiv-educative iar reuşita elevului exprimă capacitatea lui de a se conforma acestor obiective. Cel care constată imediat succesul sau eşecul şcolar al elevului este profesorul, de aceea este important ca acesta să diferenţieze între:
dificultăţile de învăţare determinate de handicapul în dezvoltarea psihică a elevului şi dificultăţile de adaptare la cerinţele activităţii din şcoală;
performanţele în învăţare şi uşurinţa cu care elevul se adaptează la cerinţele activităţii din şcoală.
Intervenţia instructiv-educativă în funcţie de notele particulare, specifice fiecăreia dintre aceste situaţii implică: măsuri de reducere a handicapului în dezvoltare prin asigurarea cerinţelor speciale de educaţie ale elevilor, măsuri de limitare sau eliminare a cauzelor care determină adaptarea deficitară a elevului la normele vieţii şcolare, măsuri de direcţionare a potenţialului adaptativ al elevilor în direcţia optimizării randamentului şcolar, măsuri de valorizare a performanţelor elevilor în învăţare.
Din experienţa câştigată ca profesor de matematică, pot spune că în fiecare colectiv de elevi există, cel puţin, 2-4 elevi buni la matematică, cel puţin la nivelul clasei şi chiar capabili de performanţă, adică de a face faţă onorabil la concursurile şcolare de profil, poate nu la cel mai înalt nivel (olimpiade), ci doar la concursurile pentru „eşalonul doi”.
Având în vedere aspectele menţionate şi scopul oricărui profesor: de a obţine succesul şcolar al elevilor pe care îi pregăteşte, dar şi rezultate deosebite, adică performanţă, am cercetat dacă se poate obţine performanţă şcolară cu acei elevi de liceu, fără rezultate deosebite în anii anteriori, dar care dovedesc inteligenţă logico-matematică, printr-un program special de dezvoltare a aptitudinilor matematice. Tema cercetării este urmarea situaţiei existente în şcoala unde funcţionez, dar şi la nivelul altor şcoli sau grupuri de elevi, deci impusă de o situaţie reală. Situaţia critică – rezultate mediocre pe scară largă, nu numai la matematică – necesită propuneri de soluţii ameliorative, adaptări, care se verifică în practică.  (fragment)

Reclame