Matematicieni celebri – Karl Friedrich Gauss (1777-1855)


Autor: prof. Marica Octavian
Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu” Brașov

Unul dintre cei mai mari matematicieni din istorie, Carl Gauss s-a remarcat prin contribuţii fundamentale în teoria numerelor şi geometrie, în probabilităţi şi statistică, ca şi prin descoperiri majore în astronomie şi electromagnetism.
De asemenea, a inovat cartografia şi topografia, iar una dintre invenţiile sale a fost o versiune timpurie a telegrafului. Una dintre realizările sale notabile este anticiparea geometriei neeuclidiene, care a devenit importantă abia la un secol după ce el a conceput-o. Prestigiul său, în special în domeniul matematicii pure, este incontestabil. „Chiar şi astăzi”, scrie Michio Kaku, „dacă ceri oricărui matematician să enumere cei mai faimoşi trei matematicieni din istorie, nu va ezita să-i citeze pe Arhimede, Issac Newton şi Gauss”.
Carl Friedrich Gauss s-a născut la 30 aprilie 1777 în ducatul german Brunswick, într-o familie săracă. Bunicul din partea tatălui era ţăran, iar tatăl său, Gerhard Dietrich Gauss, care lucra ca grădinar, drumar şi curăţător de canale, era un om onest, necultivat, care nu avea de gând să se îngrijească de educaţia fiului său. Dar mama lui Carl, Dorothea, a izbucnit în lacrimi când i s-a spus că fiul ei va fi cel mai mare matematician al Europei. Dorothea a fost o femeie voluntară care şi-a încurajat fiul şi s-a mândrit cu el până când a murit, la vârsta de nouăzeci şi şapte de ani, în casa lui Carl.
Un adevărat geniu în matematică, Gauss ştia să adune încă de la vârsta de trei ani, când a început să corecteze socotelile tatălui său. La şapte ani a fost trimis la o şcoală de provincie, iar doi ani mai târziu a luat primele lecţii de matematică. Legenda spune că profesorul a dat clasei de rezolvat o problemă: să adune primele o sută de numere întregi. Gauss a înţeles imediat principiul progresiei aritmetice, a scris rezultatul şi, în vreme ce profesorul termina adunările, şi-a azvârlit tăbliţa pe jos spunând: „Ligget se” („Iată rezultatul!”).
La vârsta de doisprezece ani, după ce a luat lecţii cu un profesor particular, Gauss observase deja limitările axiomelor lui Euclid şi nu mult după aceea întrevedea posibilitatea unei geometrii neeuclidiene, pe care mai târziu o va accepta, în particular. Cu sprijinul financiar al Ducelui de Brunswick şi împotriva dorinţei tatălui său, Gauss urmează cursurile liceului local, Collegium Carolinum, începând din 1792. Aici studiază lucrările lui Leonhard Euler, Lagrange şi Isaac Newton.
Deşi era înzestrat cu un talent excepţional pentru limbi străine, Gauss se decide în 1796 să continue studiul matematicii. Aceasta se întâmpla la scurt timp după ce descoperise modul de construcţie cu rigla şi compasul a unui poligon cu şaptesprezece laturi. O frumoasă teoremă însoţea această descoperire, primul progres autentic în construirea poligoanelor din ultimii două mii de ani. (fragment)

Reclame