Studiu de specialitate – Cultura nucului în sudul judeţului Olt


Autor: prof. Vlad Aneta
Colegiul Naţional Agricol ”Carol I’’ – Slatina

Nucul face parte dintr-o grupă de plante pomicole cunoscută sub numele de «nucifere» alături de alte plante valoroase cum ar fi alunul, castanul sau migdalul. Toate aceste specii pomicole au fructe numite nuci false, de la care se consumă miezul.
Nucul comun (denumirea botanică Juglans Regia), cultivat în sudul judeţului Olt este cunoscut şi sub numele de «nucul carpatin», «nucul persan» şi este un arbore viguros cu o înălţime de pînă la 30 de m. Diametrul coroanei poate ajunge pînă la 28 – 30 de m şi este foarte deasă. Longevitatea vegetală a nucului poate ajunge pînă la 450 de ani, iar în unele cazuri excepţionale poate fi de două sau chiar de trei ori mai mare. Importanţa pomicolă rezidă în valoarea alimentară a fructelor, nucile constituind un aliment complet şi concentrat; ele conţin substanţe grase, substanţe proteice, substanţe minerale, vitamine, hidraţi de carbon etc.
Ca plantă tehnică, nucul asigură materia primă pentru numeroase ramuri ale industriei. Miezul de nucă se poate consuma proaspăt, în produsele de patiserie, iar datorită conţinutului mare în grăsimi din el se obţine un excelent ulei comestibil şi tehnic, care, fiind sicativ, este folosit în pictură, pentru fabricarea cernelii tipografice, a săpunului de lux, în obţinerea a numeroase produse farmaceutice şi cosmetice. Turta ramasă după extragera uleiului este folosită la fabricarea halvalei, constituind şi un nutreţ concentrat în hrana animalelor şi păsărilor.
Din fructele verzi, înainte de întărirea endocarpului, se poate prepara dulceaţa, rachiu. Endocarpul este un combustibil cu putere calorică ridicată, se foloseşte în industrie pentru prepararea cărbunelui activ, a pietrei de şlefuit şi a amestecurilor fine de linoleum. Nucul este mult apreciat şi pentru lemnul său de calitate superioară, având o mare rezistenţă, plasticitate şi fineţe, fiind folosit în fabricarea mobilei de lux, pentru scluptură, în industria avioanelor şi automobilelor. Ca plantă medicinală, nucul a fost folosit şi în trecut în medicină. Sucul din frunzele de nuc era folosit ca vermifug, ca tonic, ca unguent pentru ulcere, dezinfectant urinar, antidiareic, etc. Adepţii homeopatiei recomandă mezocarpul pentru tratamentul acneei, iritaţiilor, vomelor etc.
Majoritatea ţărilor cultivatoare de nuci au ajuns la concluzia că înmulţirea nucului prin samânţă nu poate să constituie calea rentabilă pentru înfiinţarea de plantaţii intensive la această specie. Aproape întreaga productie provine din biotipurile locale ce nu satisfac cerinţele şi exigenţele mereu crescânde ale consumatorilor, deziderate ce nu pot fi realizate decât prin cultivarea unor soiuri de nuc. Înmulţirea prin seminţe, cum s-a procedat secole de-a rândul şi cum se mai procedează încă, nu transmite la urmaşi caracterele şi însuşirile plantei mamă.  (fragment)

Reclame