Rolul profesorului modern în plin proces de dezvoltare națională și educațională


Autor: prof. Tița Ilona
Liceul Tehnologic Roșia de Amaradia

MOTTO: ,,Fericit este copilul care găsește, în fiecare etapă a drumului său, pe educatorul capabil să-i insufle treptat forța și elanul necesare destinului său ca om.’’
Creator, șlefuitor culegător al frumosului.
Dăm spre exemplificare aici o latură a personalității umane vizată de orice cadru didactic în vederea obținerii performanțelor: latura artistică și creatoare a sensibilității.
Omul este singura ființă creatoare, deoarece este singura care a izbutit să-și folosească gura nu numai pentru a consuma natura, ci pentru a comunica idei, depășind ideea prezentului cu ajutorul vorbirii despre viitor. Ori, tocmai pentru aceste considerente, este necesară o reconsiderare a ,,nevoilor speciale’’, cărora educația le răspunde în procesul de învățământ. Excelența umană, în toate formele sale de expresie, reprezintă unul din capitalele esențiale ale omenirii, iar comunitățile umane au responsabilitatea de a cultiva, ca pe o cale sigură de progres spiritual și material.
Persoanele cu aptitudini înalte au nu doar posibilități specifice de exprimare ci si nevoi specifice, talentul nu se dezvoltă de la sine, ci in condiții educaționale specifice. Egalitatea șanselor la educație trebuie să instituie prin recunoașterea și respectarea diferențelor de capacitate înnăscute și dobândite. Egalitatea accesului la educație nu înseamnă școală unică pentru toți, ci școala dotată posibilităților aptitudinale și nevoilor fiecăruia. Datoria noastră este de a descoperi și a încuraja asemenea categorii de elevi, de care societatea are impetuoasă nevoie în viitor.
O altă constatare se referă la percepția limbii române și la statutul acesteia în școală și în societate, vizavi de puterea informației, a automaticii și a calculatorului. S-ar crede că dacă utilizăm tehnologia, nu mai avem nevoie de cuvinte și că, la ceea ce au trudit generații de slujitori ai penei, putem noi astăzi să renunțăm cu ușurință.
Noi, dascălii, avem datoria morală să infirmăm această impresie, împărtășind elevilor din frumusețea limbii române și specificul ei între celelalte limbi, prin care, de fapt, ne păstrăm identitatea națională între popoare.
Ca și bulgărele de zăpadă, copilul poartă cu sine și în pulberea drumului pe care îl străbate. De aceea, este necesar să veghem asupra influențelor ce se exercită asupra lui, dar și să-l învățăm curajul și responsabilitatea de a zbura într-o zi. Căci, indiferent de calitățile și defectele sale, un copil este întotdeauna o perspectiva pe care nu avem voie să o ratăm. Trebuie să venim, permanent, în întâmpinare a nevoilor elevilor noștri, să-i sprijinim neîncetat, ca să-și cunoască toate calitățile, iar apoi, pe baza lor, să-și exerseze încrederea în sine. Lauda să funcționeze concret și cu maximă promptitudine, să existe continuu un dialog prietenos, pe ton amabil, astfel fiind mai ușor de fixat limitele comportamentale și normele morale.

Reclame